Dincolo de asa-zisa protectie a prostituatelor si a sãnãtãtii clientilor, motive invocate de artizanii legiferãrii bordelurilor, se evitã sã se aducã în discutie unele din cele mai grave consecinte ale legalizãrii prostitutiei: traficul de femei corelat cu sex-turismul.
Pentru România datele sunt insuficient cunoscute, dar, conform unor date ale Ministerului de Interne, traficul de femei si chiar de copii pentru prostitutie a crescut îngrijorãtor: ''în anul 1996, au fost descoperite 26 de retele de trafic de persoane în scop de prostitutie, compuse din 68 de proxeneti si 250 de prostituate, între care 74 minore, iar în cursul anului 1997 au fost solutionate 49 de cauze complexe de prostitutie si proxenetism international, în care au fost implicati 64 de proxeneti si 199 de prostituate, din care 31 minore, precum si faptul cã numai în primele 8 luni ale anului 2001 au fost cercetate 325 persoane (177 proxeneti si 148 prostituate), în sarcina cãrora s-au retinut sãvârsirea a 266 infractiuni – 133 de prostitutie (88 în strãinãtate) si 133 de proxenetism (93 în strãinãtate)''(gen. Pavel Abraham, Universitatea din Bucuresti).
Este deja cunoscut fenomenul migrãrii occidentalilor, americani sau europeni, amatori de experiente sexuale, cãtre rãsãrit, în tãrile unde piata prostitutiei este mai tentantã. În acest context România, în urma legalizãrii prostitutiei, a unei crize a educatiei, poate deveni una din cele mai ieftine si mai atrãgãtoare piete de prostitutie a Europei. Uriasele sume de bani care se vor câstiga de pe urma acestor afaceri cu sex explicã graba si virulenta unor factori mediatici si politici în sustinerea legiferãrii prostitutiei în România. Despre legãtura intrinsecã dintre legiferarea prostitutiei si traficul de femei corelat cu sex-turismul vom afla mai multe din studiul Schimbãri în societãtile postcomuniste aflate în perioada de tranzitie, realizat în anul 1998 de Donna M. Hughes.
Nu putem si nu ar trebui sã discutãm problema traficului de femei si de copii separat de aceea a prostitutiei.
Aceia care urmãresc sã separe prostitutia de trafic doresc sã initieze primele demersuri pentru excluderea prostitutiei din categoria violentei împotriva femeilor. Scopul lor este sã redefineascã prostitutia ca ''muncã'' fãcutã de femei si sã reglementeze prostitutia ca pe o componentã pe piata muncii. Abordarea reglementãrii face din prostitutie un serviciu social necesar, furnizat de o clasã distinctã de femei si integreazã aceastã muncã în structura socialã prin introducerea sistemului de taxe, asigurãri la sãnãtate si alte mãsuri administrative. De asemenea, minimalizeazã violenta realã la care sunt supusi majoritatea femeilor si copiilor implicati în prostitutie. Spre exemplu, într-un sondaj efectuat asupra a 55 de victime sau supravietuitori implicati în prostitutie care au apelat la serviciile Consiliului pentru alternativa la prostitutie din Portland, Oregon, 78% erau victimele violurilor comise în medie de 49 de ori pe an, 84 % erau victimele unor atacuri în care erau bãtute cu brutalitate, de cele mai multe ori necesitând interventie medicalã urgentã si spitalizare, 49% erau victime ale rãpirilor si deportãrilor clandestine, 53% erau victime ale abuzurilor sexuale si torturilor, iar o mare parte apãreau în pelicule pornografice, 27% erau mutilate. În calitate de coordonatoare în educatie si cercetare a ''Coalitiei împotriva traficului de femei'', m-am opus traficului de femei, considerat un aspect important al practicii prostitutiei. Traficul cu femei si copii functioneazã, de asemenea, în conjunctie cu sex-turismul si cu agentiile de contractãri matrimoniale, ambele fiind forme de prostitutie a femeilor si a copiilor. Chiar mai mult, separarea prostitutiei de traficul de femei si de copii înseamnã cã prostitutia este inacceptabilã si pasibilã de actiune judicioasã numai când femeile sunt scoase în afara granitelor nationale. Prostitutia, desigur, este principalul scop al traficului si formeazã bazele traficului cu femei si cu copii. Atunci când prostitutia este acceptatã de o societate, este urmatã în mod inevitabil de trafic si de sex-turism. Tãrile care reglementeazã, legalizeazã prostitutia, si, prin urmare contribuie la încurajarea prostitutiei, sprijinã implicit traficul de sex si sex-turismul. Disputele pe marginea acceptãrii sau nu a delimitãrii prostitutiei de trafic îsi au începutul în prima parte a sec. al XX-lea, când Liga Natiunilor a exclus în mod expres traficul de sex în interiorul granitelor nationale din lucrãrile sale din cadrul ….tratatelor internationale. Cu toate acestea, autoritãtile abilitate au considerat aceastã separatie de neacceptat deoarece legãturile dintre aspectul national si cel international al traficului de femei si de copii nu pot fi ignorate. De fapt, au ajuns la concluzia cã traficul de sex în interiorul granitelor nationale este echivalentul prostitutiei. Consultantii numiti de Liga Natiunilor în 1927 si în 1937 pentru investigatii în privinta traficului sexual în America, Europa si Orientul Mijlociu au semnalat în raportul lor faptul cã ei considerau practic imposibilã separarea problemei internationale a traficului de diversele forme de comercializare de sex cuprinse între granitele statelor, a ajuns la concluzia cã principalul factor ce determinã traficul international de femei din est, spre exemplu, este existenta caselor de prostitutie autorizate - numite si bordeluri - care functioneazã deja la nivel national în vest. (3)

INAPOI LA CUPRINS