Legalizarea bordelurilor nu eliminã violenta,
ci doar legitimeazã abuzurile

Clientul, care pentru o sumã de bani devine pentru un timp dat stãpân pe trupul femeii care se prostitueazã, va putea recurge la orice mijloc pentru a-si satisface plãcerea bolnavã. Acesta recurge de multe ori la molestãri sau mutilãri grave ale trupului femeii. Patronul întotdeauna va închide ochii fiind plãtit pentru aceasta, iar femeia nu va avea cui reclama deoarece, ca si în cazul prostitutiei ilegale, se teme mai mult de patronul-peste decât se încrede într-o politie ineficientã si, de multe ori, coruptã sau într-un act judecãtoresc greoi. Aceasta se va întâmpla mai cu seamã în conditiile în care femeia ce se prostitueazã nu prezintã credibilitate, având cel mai de jos statut social si fiind lipsitã de bani sau de alte mijloace de existentã.
În rãzboiul peste-patron - verigã a unui lant al traficului de influentã - si prostituata, de cele mai multe ori bolnavã sau singurã si epuizatã, întotdeauna va birui primul.
Pentru a argumenta faptul cã legalizarea prostitutiei nu schimbã cu nimic violentele la care sunt supuse femeile vom aduce ca mãrturie un fragment al studiului ''Prostitution in Five Countries: Violence and Post-Traumatic Stress Disorder'' de Melissa Farley, Isin Baral, Merab Kiremire and Ufuk Sezgin, realizat în anul 1996 în 5 tãri ale lumii, din care în douã (Africa de Sud si Zambia) nu este legalizatã prostitutia.

În majoritatea tãrilor, intervievarea oamenilor referitor la statutul legal al prostitutiei a fost periodic obstructionatã de altii care controlau vietile lor, fie operatori de bordeluri (Turcia) sau pesti / prieteni ai fetelor (USA), ori femei în vârstã angajate pentru a le pãzi pe prostituate (Thailanda). Deci, recrutarea a fost în mod necesar oportunistã, relativ la descoperirea si folosirea acelor locuri unde aceste persoane prostituate au iesit de sub supravegherea pestilor sau a patronilor lor. Comparatia rezultatelor din diverse tãri sugereazã unele similitudini remarcabile, cu toate cã în Thailanda, Turcia si statele americane în care s-au efectuat cercetãrile, prostitutia este legalizatã, iar în Zambia si în Africa de Sud prostitutia este ilegalã.
Violenta a marcat vietile persoanelor prostituate din 5 tãri (vezi tabelul urmãtor). Deoarece nu toate au rãspuns la fiecare întrebare, numãrul rãspunsurilor pentru o întrebare datã a variat. Mediind pe toate tãrile, 81% au raportat ca fiind amenintate fizic în prostitutie; 73% au fost atacate fizic în prostitutie si 68% au fost amenintate cu o armã.
O medie de 62% dintre persoanele care au rãspuns în 5 tãri au spus cã au fost violate de când au intrat în prostitutie. Dintre cele care au fost violate, 46% au fost violate de mai mult de 5 ori. Dintre aceste 475 de persoane care au rãspuns, 41% au raportat cã au fost constrânse sã practice pornografia si 46% au fãcut pornografie de când sunt în prostitutie.

Din tabel rezultã cã în Turcia, unde prostitutia este legalã, violenta îndreptatã împotriva femeilor este chiar mai mare decât în Africa de Sud, unde prostitutia este ilegalã. În anul 1997, a existat o încercare de legalizare a prostitutiei în Africa de Sud.
Faptul cã legalizarea prostitutiei nu reduce violenta la care sunt supuse prostituatele rezultã din studiul ''Efectele prostitutiei asupra sãnãtãtii'' realizat de Janice G. Raymond, în douã regiuni ale Americii, unde prostitutia este legalizatã. Janice G. Raymond este director executiv al ''Coalitiei împotriva traficului cu femei''. Vom reda în continuare un fragment al acestui studiu:

''Studii nationale si internationale, proiecte de cercetãri au început sã trateze povara violentei asupra sãnãtãtii femeii. Aceste proiecte si-au focalizat atentia pe consecintele asupra sãnãtãtii femeilor care sunt bãtute si violate, asupra copiilor care au suferit abuzuri sexuale sau incesturi. Descriind efectele acestor forme de violentã asupra sãnãtãtii, aceste proiecte încearcã sã scoatã în evidentã violenta, violarea drepturilor omului si rãul produs femeilor.
Un studiu din 1994 fãcut cu 68 de femei din Minneapolis/St. Paul (unde prostitutia este legalã), care s-au prostituat cel putin 6 luni, a evidentiat faptul cã jumãtate dintre ele au fost violate, iar 1/3 au suferit abuzuri fizice, de cel putin câteva ori pe an. 23% dintre cele violate au fost bãtute atât de tare, încât au suferit rupturi osoase. Douã au fost bãtute pânã ce au intrat în comã. Pe deasupra, 90% din relatiile personale s-au soldat cu pierderi de sarcinã, înjunghieri, pierderea cunostintei si leziuni craniene.
Un alt efect fizic este reprezentat de sarcinã si de avorturi. Mai mult de 2/3 dintre femeile participante la studiu au avut în jur de 3 sarcini în timpul practicãrii prostitutiei, pe care nu le-au dus la termen. Alte efecte includ sindromul colonului iritabil, precum si o invalidare partialã si permanentã a acestuia.
Consecintele prostitutiei asupra sãnãtãtii psihice, emotionale includ traume severe, stress, depresii, anxietate, autoadministrare de medicamente cu alcool, abuz de droguri si dezechilibre alimentare. Majoritatea celor intervievate au mãrturisit cã sunt dependente de droguri sau de alcool. Mai nou, prostituatele prezintã riscul automutilãrilor, suicidului si omuciderilor. 46% dintre femeile din studiul Minneapolis au avut un atentat de suicid si 19% au încercat sã se rãneascã fizic printr-o altã metodã.
Pe scurt, prostituatele suferã rupturi osoase, contuzii, BTS-uri, dureri pelviene cronice, stress extrem si traume ca si femeile bãtute, violate, si care au fost abuzate sexual. De fapt, pentru cã prostituatele sunt subiectele tuturor acestor violente la un loc si pe o perioadã îndelungatã de timp face ca suferintele sã fie resimtite mult mai intens si mai profund.'' (6)

Exemplele ar putea continua însã similitudinea rezultatelor, a cercetãrilor întreprinse în diferite zone ale globului, aratã cu claritate cã prostitutia legalã sau ilegalã întretine o gravã violentare fizicã si psihicã a femeii.

INAPOI LA CUPRINS