Bunãtatea Domnului Hristos

 

Domnul Hristos a spus odatã, si avem cuvântul în Sfânta Evanghelie, adresându-se Ierusalimului, Ierusalimului ucigas de proroci. A zis: “Ierusalime, Ierusalime, de câte ori voit-am sã adun pe fiii tãi cum adunã gãina puii sãi sub aripi, dar n-ati voit”. E ceva….. Eu nu stiu dacã voi vã opriti când cititi din Sfânta Evanghelie asupra unor lucruri de felul acesta: Ierusalime, Ierusalime, tu, care ucizi pe proroci, Ierusalime, Ierusalime, am vrut de multe ori sã adun pe fiii tãi cum adunã gãina puii sãi sub aripi, si n-ati voit, voi n-ati vrut!… No!… Dar Domnul Hristos care a vrut si care vrea întruna… Sã stiti cã bunãtatea Domnului Hristos nu se sfârseste niciodatã si nu se fãrâmiteazã, nu-i «de-aici pân-aici», e o bunãtate vesnicã, e o bunãtate care nu se sfârseste în lumea aceasta. Si dacã noi vrem sã fim cu Domnul Hristos, Domnul Hristos vrea sã ne acopere cu bunãvointa Sa cum adunã gãina puii sãi sub aripi. Cei mai multi sunteti aici de la tarã, cred, si ati vãzut cum gãina îsi adunã puii ei sub aripile ei: când îi de ploaie, când se face searã îi acopere si dorm puii sub aripile gãinii. Gânditi-vã iubiti credinciosi cã dacã lucrurile astea se întâmplã în firea înconjurãtoare, în naturã, oare Dumnezeu sã nu ne primeascã, sã nu ocroteascã, sã nu iubeascã, oare sã ne respingã pe noi cumva Dumnezeu, se poate asa ceva? Nu se poate! Domnul Hristos, care si-a vãrsat sângele pentru noi, nu se poate sã nu ne ajute! Domnul Hristos care a zis cã a vrut sã adune pe fiii Ierusalimului, pe acei ucigasi de oameni a vrut sã-i adune sub aripile lui cum adunã gãina puii sãi sub aripi, oare nu ne va primi si pe noi? Eu cred cã ne-o primit deja; de acuma suntem sub aripile Domnului Hristos; de acuma suntem sub ocrotirea Lui; de acuma suntem învãluiti de bunãtatea Lui; de acuma suntem cu Domnul Hristos; de acuma am început viata care urmeazã sã o trãim dincolo de lumea aceasta; de acuma suntem în împãrãtia lui Dumnezeu spre plinirea împãrãtiei cerurilor; de acuma avem îndrãznealã cãtre Dumnezeu, nu pentru binele pe care l-am fãcut noi – nu, ci pentru bunãtatea Domnului Hristos. Noi credem în bunãtatea Domnului Hristos.

Arhimandritul Teofil Pãrãian de la Mãnãstirea Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus,
8 septembrie 2000, Nasterea Maicii Domnului,
Cuvânt tinut la Mãnãstirea Rafaela, Vaslui