| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA ÎMPOTRIVA PARINTILOR
Vine o femeie de la Falticeni, din comuna Petia, si-mi spune: "La noi
o fata a murit nemaritata, moarta de mai mult timp; au dezgropat-o de trei ori
din zece în zece ani. Au gasit-o putreda, dar amândoua mâinile, de aici din
umar, nu sunt putrede, negre ca pacura si miroase groaznic; iar unghiile au
crescut ca secera. Ce sa aiba?"
Zic: "Aceea ori a lovit-o pe mama-sa sau pe tatal ei". "Dar de
unde sa stim? Tata-su mort, mama sa moarta, n-are neamuri". "Mai cautati,
poate dati de vreo ruda de-a ei!"
A gasit o matusa undeva departe, Marta, sora cu mama ei, vaduva, la Liteni,
de 94 de ani.
- Matusa Marta - aceea n-auzea -, dar de unde esti?
- De la Petia - un sat mare, unde este nepotul Parintelui Argatu paroh.
- Dar n-ai avut o sora Maria?
- Am avut o nepoata, Mariuta!
- Dar Mariuta nu cumva a lovit pe tata?
- Nu pe tata, pe mama a batut-o!
Mama ei era bolnava de pelagra; se strica la minte. Cu boala asta de pelagra,
nu-i omul nebun totdeauna. Este periodic asa, câteva ore, pe urma iar îsi revine.
Mariuta lua funia de la vaca si unde o gasea, o lega si, batând-o, o aducea
pâna acasa.
Mama-sa, când se trezea, vedea ca-i vânata si o blestema pe Mariuta: "Mariuta,
dragul mamei, sa nu mai putrezeasca mâinile tale! Tare rau m-ai batut! Dragul
mamei, de ce ma bati, ca nici eu nu sunt bucuroasa de boala asta? Nici eu nu
stiu ce fac. M-a pedepsit Dumnezeu, mi-a dat boala asta si tu ma bati? Parca
eu stiu ce fac? Eu nu-mi dau seama".
Dar Mariuta, în loc sa-si ceara iertare cu lacrimi si cu durere, râdea.
Si a murit mama si dupa un an a murit si Mariuta, tânara. Dar ea nu s-a dus
la un duhovnic s-o dezlege, nici de la mama-sa n-a cerut iertare. Si acum Mariuta
sta de treizeci de ani în groapa si mâinile stau neputrede si sufletul ei arde
în focul cel vesnic, în cuptoarele iadului, cum zice Mântuitorul - unde focul
lor nu se stinge.
Ai auzit ce înseamna blestemul de mama? Ea daca se ducea sa ceara iertare la
mama, se ducea la un duhovnic si se spovedea, atunci o dezlega duhovnicul când
era vie, dar acum cine s-o dezlege? Mama n-a iertat-o, duhovnicul n-a dezlegat-o
si ea a murit asa blestemata. Si acum sta sufletul ei în iad în vecii vecilor
si trupul a ramas ca marturie si pentru altii.
Si m-a întrebat pe mine ce sa faca, caci a murit nedezlegata. "Duceti-va
la un arhiereu sa-i faca dezlegare la crucea ei, pentru ca un duhovnic nu o
poate dezlega, din cauza ca acesta-i un pacat foarte mare". Ea sta în iad
pâna putrezesc mâinile ei.
Daca a lovit pe tata sau pe mama cu piciorul, piciorul nu putrezeste, daca a
lovit cu mâna, mâna nu putrezeste. Eu am scris despre cele opt pricini pentru
care nu putrezesc mortii. Am aratat care-i blestemat de dumnezeiestile pravile,
care-i blestemat de arhierei, care-i blestemat de parinti, care nu putrezesc
din cauza pamântului, care nu putrezesc din cauza firii; toate sunt puse.
Iar cei care au lovit pe tatal sau pe mama lor, cu care madular au lovit, acela
nu putrezeste. Voi n-ati auzit la nunta cum cânta Biserica? Binecuvântarea parintilor
întareste casa fiilor, iar blestemul maicii zdruncina si temeliile (Isus Sirah
3, 9). Fereasca Dumnezeu! Nimeni n-are drept mai mare asupra copilului pe fata
pamântului decât mama! Nici macar tata.
Biata mama crestina! Ea este cea care a purtat copilasul în pântece noua luni;
mama l-a nascut cu atâta durere. Numai Dumnezeu stie si ea! Nu stiti? Ca sunteti
mame. L-a purtat în brate doi ani si i-a supt pieptul. Si l-a curatit, si l-a
spalat, si l-a îmbracat. Aduceti-va aminte când barbatul venea de la lucru mort
de oboseala si se culca, si când plângea copilul, zicea sotul: "Scoala,
femeie, plânge fata, plânge copilul!" Tot mama.
Câte nopti n-a dormit! "Scoala, mama!" Daca scutecele-s murdare, schimba-l,
înfasa-l, da-i tâta din nou, pune-l în leagan, leagana-l încet sa adoarma, pazeste-l
de foc, de apa; si când a auzit ca tipa copilul, i-a sarit inima din loc: "Vai
de mine, copilul n-a patit ceva?" Stiti cu câta greutate i-ati crescut!
Câta dragoste are mama de copilas! Fiinta cea mai sfânta în familie pentru copii
este mama. Ce sa va spun eu? Ca doar stiti.
De aceea ati auzit la nunta cum cânta Biserica? Binecuvântarea parintilor, întareste
casa fiilor, iar blestemul maicii zdruncina si temeliile. Mama, care-i cea mai
de jertfa la cresterea copiilor, are cea mai mare trecere la Dumnezeu. Fiindca
mama este aceea care sufera, saraca.
Si când un copil crescut de mama cu atâta jertfa, cu atâta dragoste si cu atâta
mila, nu asculta de ea, este pacat strigator la cer. Sa fereasca Dumnezeu! Cât
veti trai voi, sa iubiti pe mama, s-o ajutati la batrânete, la boala, la chin,
ca mare binecuvântare primiti de la Dumnezeu.
Ati vazut ca din cele zece porunci, numai una este cu fagaduinta; porunca a
cincea: Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti
ani multi pe pamânt.
Când o vezi pe mama ta batrâna si bolnava si zice "Dragul mamei, nu ma
lasa!", cum poti s-o treci cu vederea, când stii ca ai fost în pântecele
ei si când stii cât s-a jertfit ea pentru tine atâtia ani de zile si acum îti
cere ajutorul tau? Poti sa treci peste cuvântul mamei? Si tata are mare drept,
dar el e mai departe de copil. El este cu treburile dinafara. Cu alte griji.
Dar mama, nu vezi? Îl tine în brate, îi da tâta, îl înfasa, îl pazeste. Pai
ea este leaganul omenirii. Asa a facut-o Dumnezeu pe mama, ca sa se poata creste
generatiile lumii întregi.
O inima de mama adevarata, nimeni n-o poate pretui, cât este de scumpa. De aceea,
fiindca vorbim oleaca, va rog sa fiti foarte atenti cu tata si cu mama când
au slabit. Cât traiesc parintii, trebuie ascultati. Totdeauna, dar mai cu seama
când vezi ca s-au îmbolnavit, ca au mare nevoie de ajutorul vostru. Sa nu cumva
sa-i treceti cu vederea!
Fericiti si de trei ori fericiti copiii aceia, care asculta de tata si de mama,
mai ales daca parintii lor sunt credinciosi. Au mare fericire si în veacul de
acum si în cel viitor. Ca, daca nu asculta, fereasca Dumnezeu!
Ia gânditi-va voi, cine iubeste mai mult pe copii ca parintii? Si în special
mama. Mama daca ar avea cinci-sase copii, si unul ar fi rau, chiar de ar fi
ocarât-o sau ar fi înjurat-o, daca îl vede ca a cazut în foc sau în apa si striga:
"Mama, nu ma lasa!", ea sare în foc dupa dânsul ca sa-l scoata. Uita
toate. Asa-i mama pentru copii, dar tot asa trebuie sa fie si copiii pentru
mama.
De aceea, în casa, când esti amarâta, ca mama, si ai zis un blestem - ca omul
când este suparat, mai scapa câte un blestem -, nu-i o crima ca ai zis. Dar
când te duci la spovedanie sa spui: "Parinte, când eram necajita, am blestemat
copiii". Te-a dezlegat duhovnicul, dezlegata esti. Dar tu sa spui la spo-vedanie.
Dar daca moare mama si a blestemat copiii, nici copiii nu putrezesc, si ea se
duce în fundul iadului. Ca blestemul de mama este mai puternic decât al preotului,
pentru ca ea are cea mai mare autoritate de la Dumnezeu asupra copilului. Nimeni
nu se jertfeste mai mult pentru copil în lumea asta ca mama.
Mai degraba sa iei varga sa-l bati de o suta de ori, decât sa-l blestemi. Auzi
ce spune Solomon: Varga si nuiaua dau întelepciune copilului, iar copilul lasat
de capul lui, va aduce mare scârba si mare rusine parintilor sai.
Ca sa va dati seama cât de mult iubeste o mama pe fiii sai, am sa va spun o
întâmplare care s-a petrecut în China. În anul 1921, într-o toamna, a luat foc
o padure din Muntii Himalaia; muntii cei mai mari din lume. Sigur, a concentrat
China mii si zeci de mii de oameni, ca sa izoleze focul. Dar ce s-a întâmplat?
S-au dus oamenii si taiau padurea înainte de a ajunge focul. Voi nu stiti cât
de înfricosat este focul când arde padurea! Mie mi s-a întâmplat odata de am
vazut. Huieste ca tunetul, mai ales daca bate vântul. Ati auzit si în Psaltire:
…ca focul care arde padurea, ca vapaia care arde muntii. Este ceva înfricosator.
Deci asa s-a întâmplat si acolo. Lumea a alergat cu topoare, cu joagare, cu
ferastraie; fiecare cu ce avea, ca sa izoleze padurea ca sa nu arda.
Dar s-a întâmplat ca, taind ei copacii cu zeci de kilometri înainte de-a ajunge
focul, focul venea cu o rapiditate nemaipomenita, au vazut în vârful unui copac
un cuib de pasare; o pasare de marimea porumbelului. Când au vazut ca are cuib
în copac, nu au mai avut timp sa se suie si sa scape puii, caci focul se apropia.
Si s-au uitat sa vada ce se întâmpla.
Amândoua pasarile, si mama si tata, când au simtit fumul si au vazut primejdia
ca ajunge la pui, zburau amândoi roata si tot tipau; tipau si faceau semn la
pui. Dar puii erau mici, plapânzi, nu aveau aripi tari sa zboare.
Când a ajuns focul la o suta de metri, pasarea tata a parasit puii; a fugit
ca sa scape de foc, ca simtise fierbinteala focului ca vine din urma. Iar pasarea
mama, când a vazut ca vine focul, tot tipa si zbura roata, roata; roata pe lânga
cuib, roata, ca si cum ar fi zis: "Dragul mamei, vine moartea, fugiti!"
Si când a vazut ca copacul în care-i cuibul a luat foc, nemaiavând alta masura
sa ajute puii ei, ce-a facut? Ultima ei miscare a fost jertfa aceasta: Când
a vazut ca si cuibul a luat foc, ea s-a pus cu aripile pe pui. Si într-o clipeala
a mistuit-o focul cu tot cu cuib, cu tot cu pui.
Iata ce înseamna mama! A vrut mai bine sa se jertfeasca de o mie de ori si sa
nu paraseasca puii ei, când erau în primejdie de moarte.
Asa trebuie sa fie inima de mama si inima noastra fata de toti crestinii si
mai ales fata de parintii care ne-au crescut.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
