| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
CELE TREI TREPTE ALE MÂNIEI
Mânia ne biruieste pe toti! Vai de capul nostru! Dar să vorbim, după Sfântul
Ioan Scărarul, care sunt treptele mâniei.
Mânia se împarte în trei feluri; este mânia numită pe greceste holos, care înseamnă
"repede", când omul se mânie repede si tot repede îi trece. Asta nu-i
mânie periculoasă. Este ceea ce spune Duhul Sfânt în Psaltire: Mâniati-vă si
nu gresiti.
Aceasta-i mânia cea firească. A gresit o dată, a cerut iertare, se împacă. Inima
omului este împărtită în trei părti: partea mânioasă, partea ratională si partea
poftitoare. Această mânie este dumnezeiască, căci din fire este sădită în sufletul
omului, să se mânie asupra păcatului. Sfântul Ioan Gură de Aur zice: "Mânia
ta să nu fie asupra fratelui, ci asupra sarpelui prin care ai căzut".
Când vezi pe un om că te ocărăste sau îti face rău, nu te supăra pe el, că nu-i
vinovat el. Nu s-ar fi pus legea iubirii de vrăjmasi dacă era asa. Urăste boala
lui, nu pe om, că nu-i vinovat omul, diavolul îl îndeamnă. Urăste boala, că
boala-i de la draci, ca să-l facă să te urască, să te ocărască, să te păgubească,
să te bată. El nu-i vinovat, că omul este făcut după chipul si asemănarea lui
Dumnezeu, dar cel îndem-nat de diavol asa face.
Mânia cea dreaptă nu urăste, ci împlineste porunca Domnului, care zice: Iubiti
pe vrăjmasi vostri. Binecuvântati pe cei ce vă blestemă.
Această mânie, holos, este primul grad al mâniei.
A doua treaptă a mâniei este mânia numită catos sau pizmă, pe româneste. Acesta-i
un sarpe rău. Acesta când a muscat inima noastră, nu numai că ne mâniem, dar
tinem mânie câte o săptămână, două, pe cel care ne-a făcut rău. Aceasta-i grea.
Când omul tine mânie si gândeste: "Lasă că-i răstorn eu planul la acela;
lasă că am să-i zic eu; lasă că am să i-o fac eu", si când vei vedea acestea
în mintea ta, să stii că ai trecut în treapta a doua a mâniei. Te-a muscat mai
mare balaur de inimă. Si să te duci să ceri iertare, să te împaci cu fratele,
zicând: "Iartă-mă, sotule; iartă-mă, sotie!", că dacă nu trece această
mânie, nu putem zice "Tatăl nostru".
Atunci ar trebui să ne rugăm asa: "…si nu ne iartă nouă, Doamne, greselile
noastre, precum nici noi nu iertăm…". Asa ar trebui să ne rugăm, că dacă
nu iertăm, altfel nu putem zice "Tatăl nostru". În nici un fel de
mânie nu putem zice "Tatăl nostru". Conditia-i pusă de întelepciunea
lui Dumnezeu Cuvântul.
Apostolul spune: Soarele să nu apună întru mânia voastră, iar cel ce a trecut
în al doilea grad de mânie, nu numai soarele îl apucă cu mânia, îl apucă si
două, trei zile, si o săptămână si o lună.
Apoi este mânia cea mai grea decât toate, zacos, care pe româneste se cheamă
zavistie. Asta-i mai rea decât dracul. Este un drac mai rău decât toti dracii,
zavistia. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea mânie! Dar de ce se cheamă zacos?
Fiindcă zace mult în inima omului. Omul când a ajuns în treapta a treia a mâniei,
nu tine mânie numai două-trei zile sau o săptămână, ci ani de zile.
S-au văzut oameni bolnavi de această boală, de zavistie, care nici la moartea
lor n-au iertat pe fratele. "Uite, cutare a murit, si pe patul de moarte
i-a cerut iertare fata sau nepoata, si n-a vrut s-o ierte". Să ferească
Dumnezeu! Acesta-i balaurul zacos sau zavistia, si de acesta arată dumnezeiescul
Ioan Gură de Aur că-i mai rău decât satana, în Cuvânt la Saul si la David.
Saul era împăratul lui Israel si era bolnav de epilepsie, de duh necurat, că
adeseori cădea la pământ si făcea spume la gură, că îl părăsise Dumnezeu de
când l-a ucis pe împăratul Ahab. David venea si-i cânta din harpă psalmi si
gonea duhul cel rău de la Saul si îl făcea sănătos si se linistea.
Dar Saul îi multumea lui David că a scos dracul din el? Nu. Dracul, auzind puterea
psalmilor, îl părăsea pe Saul si fugea. Iar Saul se linistea, dar zavistia din
el nu.
Căci fecioarele Ierusalimului, după ce au auzit că David, un copil, a bătut
pe filisteanul Goliat si i-a tăiat capul si a ridicat ocara dintre fiii lui
Israel, ele băteau din tambure si strigau asa: Bătut-a Saul cu miile si David
cu zecile de mii. Adică îl lăudau mai tare pe David decât pe Saul. Si de atunci
Saul a prins ură, tot din iubirea de slavă, a prins mare zavistie, zicând că
de-acum David are să fie împărat.
Si atâta zavistie avea, cu toate că David îl tămăduia si izgonea dracul de la
dânsul, încât când se scula de jos întreba: "Unde-i David, să-l omor?"
Si a aruncat de trei ori cu sulita după David. Pe cine voia să omoare? Pe doctorul
lui, care-l făcea sănătos.
Ai văzut că dracul se ducea de la Saul, din cauza psalmilor, dar zavistia din
inima lui nu se ducea? Voia să-l omoare pe David, ca să nu ajungă împărat.
De aceea spun Sfintii Părinti si mai ales Sfântul Vasile cel Mare: "Zavistia
este mai rea decât dracul". Asta-i mânia zacos si când se tulbură omul
de zavistie, fierea varsă venin în jurul inimii, că partea cuvântătoare a sufletului
este în inimă. Atunci se întunecă ratiunea si creierul si partea sentimentală
a sufletului omului si degeaba îi spui că aici este alb, că el vede negru. Nu
mai vede bine, fiindcă i s-a întunecat mintea si inima de zavistie.
Zacos, adică zace mult în sufletul omului. Za-vistia este mai rea decât toate.
Numai diavolul este zavistnic si are zavistie de la începutul lumii asupra oamenilor
si asupra lui Dumnezeu, dar a omului, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, este mai
rea decât dracii. Să ne ferească Dumnezeu, că zavistia este un drac care persistă
în inima omului si dacă omul nu se mărturiseste si nu se roagă lui Dumnezeu
să-l izgonească, sunt multi care nici pe patul mortii nu vor să ierte pe cel
ce le-a gresit.
Aceasta este treapta a treia a mâniei, care este cea mai periculoasă; si acesta
este dracul zavistiei, care-i mai rău decât toti diavolii.
Deci nu-i de ajuns să zici numai cu buzele: Dumnezeu să te ierte, dar inima
ta să fie plină de zavistie si de mânie; aceasta nu-i iertare. Dumnezeu caută
la inimă. În zadar ne rugăm, când inima noastră e plină de răutate, de zavistie,
de răpire si de toată râvna cea rea.
Deci să ne silim cu inima noastră, să o convingem că trebuie să iubim pe fratele
nostru si să cerem ajutorul lui Dumnezeu să facem acest lucru si atunci să avem
îndrăzneală în rugăciunile noastre către Dumnezeu. Dacă nu, are să se întâmple
ce spune Sfântul Isaac Sirul: "Sământă pe piatră este rugăciunea celui
ce are mânie asupra fratelui său".
Să ne păzească Dumnezeu de tot felul de mânie, dar mai ales de mânia zacos.
Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
