| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
ÎNSEMNĂTATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
Biserica lui Dumnezeu este împodobită, încă din vremea Sfintilor Apostoli,
cu cele sapte laude. Stiti voi care-s acelea? Stiu că le stiti, că unii dintre
voi le ziceti pe de rost, dar altii nu le stiu. De ce sapte laude si nu mai
multe sau mai putine? Ati auzit în psalmul 118 pe Proorocul si împăratul David,
zicând asa: De sapte ori în zi Te-am lăudat, Doamne, pentru judecătile dreptătii
Tale. Împărat fiind, câte treburi nu avea el? Si avea vreme de sapte ori să
laude pe Dumnezeu, că-l auzi: Seara, dimineata si la amiază, spune-voi si voi
vesti minunile Tale.
Dar în Legea Darului s-au asezat aceste sapte laude pentru cele sapte mari evenimente
din viata Mântuitorului nostru Iisus Hristos, si fericit este crestinul acela
care le zice. Si dacă nu le poate zice, măcar să-i pară rău că nu le zice, că
s-ar putea să fie la un serviciu unde nu poate zice. Si dacă-i pare rău, cu
smerenia se ridică exact unde trebuia să se ridice cu fapta. Că auzi ce zice
Sfântul Isaac Sirul: "Ajunge întristarea mintii mai mult decât toată osteneala
duhului, care este rugăciunea", dacă-i pare omului rău.
Ati văzut pe Mântuitorul ce spune în Sfânta Evanghelie: A venit vamesul în biserică
să se roage. A venit si fariseul. Fariseul a început să se laude: Multumescu-ti
Tie, Doamne, că nu-s ca ceilalti oameni; postesc de două ori pe săptămână, dau
zeciuială din câte câstig si nu sunt ca acest vames, si-l arăta pe acela la
usa bisericii.
Vamesul era perceptor, săracul. El stia că ia impozit mai mult decât trebuie,
că-i supără pe oameni, si auzind că-l mai si ponegreste fariseul în fata poporului,
si-a îndreptat inima către Dumnezeu si atât a zis, bătându-si pieptul: "Dumnezeule,
milostiv fii mie, păcătosului!"
Ai auzit? Două-trei cuvinte ale vamesului au biruit toată rugăciunea fariseului.
Ce zice Evanghelia? Amin, zic vouă, mai îndreptat s-a întors vamesul la casa
sa si mai înainte a fost el decât fariseul. Acela a zis multe cuvinte si era
fariseu si făcea fapte bune. Dar stii de ce a pierdut? A înjugat dreptatea cu
mândria, iar vamesul a înjugat păcatul cu smerenia. Si totdeauna, măcar că păcatul
este păcat, dacă-i înjugat cu smerenia, este mai înaintea celui ce face fapte
bune si se mândreste.
Sfântul Efrem spune asta: "Fă-ti tie două care, omule. Înjugă păcatul cu
smerenia si dreptatea cu mândria si vezi că vei rămâne în urmă cu toate faptele
bune", ca fariseul, că mai îndreptat si mai înainte s-a dus vamesul. El
a înjugat păcatul cu smerenia. Ce-a gândit? "Măi, sunt păcătos strasnic!
Am făcut nedreptăti, am luat vamă mai mult decât trebuie, am supărat oamenii,
dar mă rog Mântui-torului să mă miluiască". Si mai înainte s-a dus întru
împărătia cerului, pentru că a înjugat păcatul cu smerenia. Asa-i de mare smerenia.
Deci vă spun, care puteti să faceti cele sapte laude este bine. Biserica este
obligată să le facă totdeauna, oriunde.
Asa si voi, care cititi cele sapte laude, bine faceti, dacă puteti, iar când
nu veti putea, să vă retrageti în smerenie, că smerenia le completează pe toate.
Si iată să vă spun ce înseamnă cele sapte laude ale Bisericii:
Trei din cele sapte laude trebuie să se facă la miezul noptii, cum le facem
noi aici. Noi intrăm la ora 11 noaptea si iesim la două. Dar ce simbol au acestea?
La miezul noptii noi facem asa: Miezo-noptica, adică rugăciunea de miezul noptii
- de toate zilele, de sâmbătă sau de Duminică -, Utrenia si Ceasul întâi.
a. Miezonoptica este prima laudă din cele sapte.
Această laudă este întemeiată si pe porunca Mântuitorului, Care zice: Privegheati
dar, că nu stiti când va veni stăpânul casei - seara, la miezul noptii, la cântatul
cocosilor sau dimineata (Marcu 13, 35), si simbolizează momentul rugăciunii
si al prinderii Mântuitorului în grădina Ghetsimani, care a avut loc la miezul
noptii.
Biserica natiunilor de la Ierusalim, unde intră crestini din toate natiile,
este pe locul unde S-a rugat Mântuitorul. Stânca unde s-a rugat El este tăiată
si înconjurată cu grilaj. Ea se află chiar unde Si-a plecat El genunchii si
S-a rugat cu sudori de sânge, înainte de Preasfintele Patimi. Iar mai încolo
sunt pictati cei trei apostoli, Iacov, Ioan si cu Petru, dormind, că le zicea
Hristos: Dormiti? Un ceas n-ati putut să privegheati? Că esti dator acolo, când
te duci, să te rogi un ceas.
Deci Miezonoptica simbolizează si ne aduce aminte nouă de rugăciunea Mântuitorului
din grădi-na Ghetsimani, când s-a rugat si s-au făcut sudorile lui ca picăturile
de sânge, care picau pe pământ, că era si om si vedea si ce are să sufere. El,
ca Dumnezeu, stia câte răni are să ia, câte scuipări, câte biciuiri, câte cuie
în mâini si picioare si că va fi împuns cu sulita în coastă. Le vedea toate,
că era Dumnezeu.
Si firea omenească cu care era îmbrăcat se întrista, că auzi ce zice Evanghelia:
Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneti aici si privegheati.
Cine se întrista? Omenirea, căci dumnezeirea biruieste moartea si învie din
morti. Dar ca om se întrista, că stia câte are de suferit, câte tăieturi si
împunsături si cununa de spini; stia că va fi bătut cu biciul, si va suferi
crucea, batjocura si scuipările, legarea la stâlp si temnita. Le stia toate.
Se uita si le vedea, că era Dumnezeu.
Deci prima laudă din cele sapte laude ale Bisericii este Miezonoptica, care
se face la miezul noptii, pentru că Mântuitorul atunci S-a rugat înainte de
Preasfintele si Înfricosătoarelor Sale Patimi.
b. A doua laudă care se face tot la miezul noptii este Utrenia si Ceasul întâi.
Utrenia este timpul când l-au prins pe Mântuitorul în grădina Ghetsimani, Iuda
cu cei o mie de ostasi cu sulitele. L-a prins pe Mântuitorul, zicând: Bucură-Te,
Învătătorule, si L-a sărutat. Atunci au pus mâna pe El. Pe Care îl voi săruta,
Acela este; puneti mâna pe El si-L prindeti.
Deci Utrenia este a doua laudă si al doilea eveniment din viata Mântuitorului,
când a fost prins în grădina Ghetsimani si când toti Apostolii L-au părăsit
si au fugit, iar El a rămas singur în mâinile celor fără de lege.
Si Ceasul întâi este momentul când L-au dus pe Hristos la Ana si la Caiafa,
după ce L-au prins, tot atunci după miezul noptii, către ziuă, când L-au dus
la divan. Stiti istoria după Evanghelie. Deci Ceasul întâi se citeste după miezul
noptii, cum se obisnuieste la noi, cam după ora unu, la sfârsitul Utreniei.
Deci aceste două laude ale Bisericii lui Hristos se citesc la miezul noptii,
arătând timpul când s-au întâmplat aceste trei mari evenimente din viata Mântuitorului:
Rugăciunea din grădina Ghetsimani, prinderea de către Iuda si ducerea Domnului
la Ana si la Caiafa.
c. Lauda a treia a Bisericii lui Hristos este Ceasul al treilea. El simbolizează
atât momentul condamnării la moarte a Domnului, cât si pogorârea Sfântului Duh
în chip de limbi de foc peste Sfintii Apostoli. Mântuitorul Le-a spus Apostolilor:
De trebuintă este să Mă duc Eu; că dacă Eu nu Mă duc, nu va veni Mângâietorul
la voi, pe care Eu îl voi trimite de la Tatăl. Deci stati în Ierusalim până
vă veti îmbrăca cu putere de Sus.
Atunci au iesit Apostolii si au început a vorbi în toate limbile de sub cer,
si îi învinuiau evreii si localnicii din Ierusalim că, din cauza mustului dulce,
s-au îmbătat. Iar Petru s-a ridicat si a zis: Bărbati frati, nu este din cauza
mustului dulce că ne auziti vorbind măririle lui Dumnezeu în toate limbile,
din câti sunt aici. Ci acum s-a împlinit profetia Prooro-cului Ioil, care zice:
"În zilele de apoi, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul si fiii vostri
vor prooroci si în limbi noui vor vorbi…" si celelalte.
Deci iată Cincizecimea! Nu cum cred penticostalii de azi, că vorbesc în limbi.
Ăstia care vorbesc în limbi acum, vorbesc în limbile dracilor, nu în limbile
Duhului Sfânt. Au pretentia că au "glosolalia", adică vorbirea în
limbi, în secolul XX. Limbile au fost semn pentru necredinciosi, nu pentru credinciosi.
d. Ceasul al saselea este a patra laudă a Bisericii lui Hristos si corespunde
cu momentul răstignirii Mântuitorului pe crucea de pe Golgota, între cei doi
tâlhari.
e. Ceasul al nouălea este a cincea laudă a Bisericii si închipuieste momentul
înfricosat în care Mântuitorul îsi dă duhul pe cruce, când a zis: Săvârsitu-s-a!
Doamne, în mâinile Tale îmi dau duhul Meu. Am venit să-l înnoiesc pe Adam -
Hristos, noul Adam. Că pentru un păcat a intrat moartea în lume prin Adam, si
pentru păcat s-a biruit păcatul prin Iisus Hristos. Iată, Doamne, Tu ai lăsat
zidirea Ta, că a călcat porunca în Rai. Deci pentru dânsii Eu iau fata întregii
lumi, care este în trupul Meu. Pe a Mea fată o fac a întregii lumi gresite,
a întregului neam omenesc si mijlocesc către Tine: Eli, Eli, lama sabahtani!
Adică: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai lăsat? Sau: "nu lăsa,
Doamne, omenirea! Nu lăsa zidirea Ta cu care sunt îmbrăcat Eu acum, si care
o sfintesc pe cruce si o jertfesc si Mă aduc jertfă pentru toate vremurile,
pentru tot neamul omenesc, ca să răscumpăr firea omenească!"
Deci noi eram cei lăsati, iar Hristos, fiind mijlocitor prin cruce către Tatăl,
pe a noastră fată, a întregului neam omenesc, o face atunci a Sa si strigă către
Tatăl: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai lăsat? Noi eram cei lăsati!
Nu Hristos a fost lăsat de Tatăl. Si Hristos, fiind mijlocitor, aici mijloceste
pentru toată lumea. Iar cine întelege că Hristos a fost despărtit de Tatăl,
aceasta este hulă, că desparte dumnezeirea. Să nu credeti lucrurile acestea.
Deci Ceasul al nouălea este lauda a cincea.
f. Vecernia este a sasea laudă din zi si simbolizează mai întâi momentul pogorârii
Mântui-torului de pe cruce si punerea Lui în mormânt nou, de către Iosif si
Nicodim. Mai este si momentul sfânt al Cinei Celei de Taină.
g. Iar Pavecernita este a saptea laudă a zilei si simbolizează tânguirea Maicii
Domnului, când a plâns după ce L-a pus pe Mântuitorul în mormânt.
Dumnezeiasca Liturghie nu face parte din cele sapte laude. Ea este întreaga
jertfă a Mântuitorului pentru mântuirea lumii. Dintre toate slujbele pe care
le face Biserica noastră universală, cea mai puternică este Sfânta Liturghie,
fiind coroana tuturor slujbelor.
Ea începe cu cuvintele Proorocului Isaia la Sfânta Proscomidie: Ca o oaie spre
junghiere S-a adus - când scoatem dumnezeiescul Agnet - si ca un miel fără de
glas, si se termină cu Înăltarea Domnului la cer. În Sfânta Liturghie este cuprinsă
toată taina iconomiei în trup a lui Iisus Hristos, de când a venit pe pământ
si până S-a înăltat la cer. Ea le cuprinde pe toate cele sapte laude. Hristos
se aduce pe Sine jertfă, având o dată intrare în Sfânta Sfintelor, făcând vesnic
o răscumpărare înaintea Tatălui.
Sfânta Liturghie are două caractere: caracter de jertfă si caracter de cină,
căci la Cina Cea de Taină s-a sfintit. Prin Sfânta Liturghie avem împărtăsire
gânditoare cu Însusi Fiul si Cuvântul lui Dumnezeu. Avem împărtăsire cu Dumnezeu
si prin urechi, pe calea auzului, si prin rugăciunea gânditoare si prin faptele
bune. Sunt cinci feluri de împărtăsiri .
Sfânta Liturghie se termină cu aceste cuvinte: Înaltă-Te peste ceruri, Dumnezeule,
peste tot pă-mântul slava Ta.
Deci am spus asa în trecere despre cele sapte laude. Ele sunt asezate de Sfintii
Apostoli si de Sfintii Părinti până în ziua de azi în Biserică, arătând cele
sapte mari evenimente din viata si activitatea Domnului nostru Iisus Hristos.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
