| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
PREDICĂ LA NASTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL
Iubiti credinciosi,
Se spune în traditie că Sfântul Apostol si Evanghelist Luca a fost pictor si
doctor, cum îl numeste marele Apostol Pavel: Închină-se vouă Luca, doctorul
cel bun.
Dar noi vedem că nu numai doctor si pictor a fost, ci si mare scriitor. Dacă
ati ascultat cu multă atentie dumnezeiasca Evanghelie de astăzi, atât de frumos
descrie el aceasta unui oarecare Teofil, prieten ales al său, încât nu mai este
nevoie de nimeni ca s-o tâlcuiască. Că asa de frumos spune, cum ati auzit de
la început, toată istoria nasterii si zămislirii Sfântului Ioan Botezătorul
si minunile care s-au întâmplat atunci.
Tocmai de aceasta nu ne vom opri mult asupra tâlcuirii Evangheliei, că ati auzit-o
cu totii explicată asa de frumos si luminat. Vom vorbi numai câteva cuvinte
la nasterea dumnezeiescului Ioan Boteză-torul si Înaintemergătorul si despre
cine a fost el.
Ati auzit ce spune Mântuitorul în Sfânta Evanghelie: Asa să lumineze lumina
voastră înain-tea neamurilor, ca, văzând oamenii faptele voastre cele bune,
să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri. Cine a fost o lumină mai mare ca
Ioan Botezătorul?
Si ca să aflăm cine a fost el, să întrebăm direct pe Hristos, Mântuitorul lumii,
care le spunea atunci ucenicilor Săi si la tot poporul: Ce-ati iesit să vedeti
în pustie? Au doară trestie clătinată de vânt? Dar ce-ati iesit să vedeti? Au
doară om îmbrăcat în haine moi? Iată, cei ce petrec în haine scumpe si în desfătare,
sunt în casele regilor? Dar ce ati iesit să vedeti? Au doară prooroc? Si apoi
le explică: "Dacă ati iesit pentru aceasta, să stiti că mai mult decât
prooroc este Ioan Botezătorul!" Apoi, arătând cine este Ioan, zice că,
din toti cei ce s-au născut din femei până la el, nimeni nu este mai mare ca
Ioan Botezătorul.
Dacă ar fi spus un prooroc acest adevăr, un patriarh, un apostol, un sfânt,
ar trebui să-l credem; dar când spune Ziditorul proorocilor si Dumnezeul proorocilor
că Ioan este cel mai mare om născut din femeie, cine poate să se îndoiască de
acest adevăr?
Pe acest dumnezeiesc prooroc, mai înainte l-a vestit Isaia, zicând: Iată, Eu
trimit pe îngerul Meu înaintea fetei Tale, care va găti calea Ta înaintea Ta.
Si iarăsi: Glasul celui ce strigă în pustie, gătiti calea Domnului, drepte faceti
cărările Lui.
Dar de ce l-a numit înger? Pentru că viata lui s-a asemănat foarte mult îngerilor
celor fără de trup. Nu era la Ioan avere, nu era lux, nu erau mâncări alese;
nu era la Ioan viată împătimită către trup, ci cu totul dezlegat de trup trăia
pe pământ, ca un înger. Se hrănea cu acride si miere sălbatică.
Ioan mânca muguri de copaci si miere sălbatică care o fac viespile si albinele
sălbatice prin niste stânci si este foarte amară. Deci aceasta era hrana de
toate zilele a acestui dumnezeiesc prooroc, si era îmbrăcat cu o piele de cămilă
si încins cu curea. Si a iesit pe malurile Iordanului, când a fost trimis la
vre-mea propovăduirii, si a început să strige: Pocăiti-vă, că s-a apropiat Împărătia
Cerurilor!
Iată, ce este mai mare în lume! Nu dregătoria. Nu bogătia. Nu cinstea de la
oameni. Ci fapta cea bună; virtutea este mai slăvită si în cer si pe pământ,
si de Dumnezeu si de oameni.
Auzind oamenii din Iudeea si din Samaria si din tot Ierusalimul, că a iesit
un prooroc pe prundu-rile Iordanului si predică apropierea Împărătiei Cerului,
mergeau la el si erau botezati de Ioan în Iordan. Pielea cea de cămilă a lui
Ioan cu care era îmbrăcat, cureaua cea de pe mijlocul său, viata lui îngerească
si sfântă, lepădarea lui de toate ale veacului de acum, au atras toată Palestina
la el.
Veneau la Ioan cei ce dormeau pe paturi împodobite cu nestemate, cu fildes de
elefant; cei învătati să doarmă pe saltele si pe cearsafuri, până si cei cu
coroana pe cap, că si Irod a venit, atunci când Ioan l-a mustrat în fata poporului,
zicând: Nu se cade, o, Iroade, să trăiesti cu cumnată-ta, cu femeia fratelui
tău.
Veneau pe prundurile Iordanului si dormeau pe nisip noaptea, ca să asculte de
dimineată până seara pe acest om mai presus de om, pe acest înger în trup, care
s-a lepădat cu totul de ale veacului de acum si venise ca un înger al Domnului
să vestească venirea lui Hristos pe pământ.
Deci Ioan a fost cel mai mare om născut din femeie, înger cu trup si Înaintemergător.
El s-a învrednicit să se atingă cu mâna sa cea dreaptă de crestetul Stăpânului
Hristos. Am văzut mâna lui în Sfântul Munte al Atonului, la Mănăstirea Dionisiu,
într-un toc de aur, dat de Neagoe Basarab al nostru în schimbul moastelor Sfântului
Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Este galbenă ca ceara.
La Bobotează, când se face aghiazmă, părintii de la Athos nu mai bagă Sfânta
Cruce, ci iau mâna Sfântului Ioan si o bagă în vase cu apă de izvor, zicând:
"În Iordan botezându-Te Tu, Doamne…". Si dacă are să fie pace în Grecia
si belsug, când o scoate din apă, mâna se deschide singură si iar se închide
de trei ori, semn că Dumnezeu este cu aceas-tă mână care s-a atins de crestetul
Său în Iordan.
Iubitilor mei frati, dacă trebuie să cinstim pe Maica Domnului, care-i mai presus
si decât Ioan Botezătorul, că L-a născut pe Hristos cu trup, apoi al doilea
după dânsa trebuie să-l cinstim pe Sfântul Ioan Botezătorul. Deci să nu fie
casă de crestini unde să nu fie icoana Sfântului Ioan Botezătorul si unde să
nu vă rugati acestui mare prooroc si înger în trup si înaintestătător al tuturor
cetelor dreptilor, cum îl numeste Biserica.
Aceste putine cuvinte am zis la nasterea dumnezeiescului Botezător si Înaintemergător,
iar acum vă mut cu mintea în altă parte.
Care ati fost aseară la priveghere, ati auzit trei paremii . Una se referea
la Avraam si Sarra, alta la mama lui Samson, Manoe, si alta la nasterea Maicii
Domnului, din dumnezeiestii Părinti Ioachim si Ana, care se leagă foarte mult
de nasterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Sinaxarul Bisericii si sfintii dumnezeiesti părinti, au asezat toate aceste
paremii în preajma Nasterii Sfântului Ioan Botezătorul. Că toate arată că acesti
oameni prealuminati si sfinti - Avraam si Sarra, Sfintii Ioachim si Ana, si
Sfântul Prooroc Zaharia cu Elisabeta - au născut numai prin rugăciune, prin
post si milostenie si numai oameni alesi, drepti si sfinti. Deci scopul cuvântului
priveste în altă parte si vom începe să vă spunem.
Câtă osteneală au făcut Sfintii si Dumnezeiestii Părinti Ioachim si Ana precum
si Sfântul Prooroc Zaharia si Elisabeta, pentru că treceau zilele lor si nu
aveau fii. Scârbă mare era în Legea Veche să nu ai copii; pentru că cei ce nu
aveau copii în Legea Veche se socoteau oameni blestemati, pomi neroditori, oameni
de la care darul lui Dumnezeu s-a depărtat si i-a lăsat seci, fără copii.
Dimpotrivă, cei ce aveau familie mare si copii multi, cum a avut Patriarhul
Iacov, doisprezece feciori, care s-au numit toti patriarhi, era un semn mare
si o binecuvântare. Că o familie numeroasă este binecuvântată de Dumnezeu. De
aceea acesti dumnezeiesti oameni sfinti, fiind sterpi, nu numai că primeau necinste
de la popor, dar chiar când se duceau cu jertfe la Sion în biserică, nu le erau
primite jertfele. De ce? "N-aveti copii. Nu sunteti binecuvântati de Dumnezeu,
că sunteti sterpi, pustii de darul Lui, că n-aveti copii".
De aceea cu multă jale si plângere se întorceau înapoi defăimati de preoti,
de arhierei si de tot poporul pentru nerodirea lor, că nu aveau copii. Dar cu
osteneală, cu rugăciuni, cu milostenii si cu multă facere de bine s-a rânduit,
ajutându-le Preasfântul Dumnezeu, ca acesti oameni să aibă fii. Si pe cine?
Pe cea mai mare împărăteasă a Heruvimilor si a Serafimilor, pe Maica Domnului,
si pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul, cum am spus, cel mai mare om născut din
femeie.
Dar să revenim acum la noi. Unde-i mintea acelor femei care se gândesc nu să
aibă copii, ci să nu aibă? Unde-i mintea acelor părinti care nu postesc, nu
se roagă si nu fac milostenie, cerând "Dă-ne nouă, Doamne, copii?",
ci, dimpotrivă, stau împotriva planului de creatie al lui Dumnezeu, să nu aibă
copii sau să aibă mai putini.
Vai de noi si de noi! Dacă toate păcatele noastre strigă la cer să vină mânia
Domnului peste noi, cel mai mare păcat care este astăzi în lume si cel mai cumplit,
care va grăbi urgia lui Dumnezeu peste omenire, este uciderea de copii.
Omule, dacă tu ai semănat în tarina ta porumb, grâu, orz, ovăz, cartofi, ce-ai
pus, si te-ai ostenit să pui sământa ta acolo, să ari, să semeni, ti-ar părea
bine dacă unul ar veni în batjocură si ar strica sământa ta, ar zvârli tărâna
într-o parte si-n alta, ar merge cu vitele pe acolo sau cu altceva si ar distruge
semănătura ta? Nu te-ai duce să te iei la bătaie cu el, sau să-l dai în judecată,
că ti-a stricat osteneala ta - omeneste vorbind -, ti-a stricat sământa ta din
ogor, care nădăjduiai să crească, să facă roade, să ai cu ce te hrăni la anul
viitor? Nu-i adevărat asa?
Dar oare nu se supără Dumnezeu când seamănă si tu strici sământa Lui? Ce zice
apostolul? Arătură a lui Dumnezeu suntem. Da. Toată lumea este ară-tura si tarina
lui Dumnezeu. Dar în această tarină si arătură, Dumnezeu seamănă. Ce seamănă?
Sământa omenească, prin bărbat, în mitrasul femeilor.
Auzi cui ne punem împotrivă? Auzi cui îi stăm împotrivă când facem avorturi
si distrugem sământa dată de Dumnezeu în pântecele nostru? Ai auzit cui? Lui
Dumnezeu, Care a semănat. Oare nu ne va trage la judecată? Oare nu ne va condamna
cu dracii la muncă vesnică, pentru că stricăm semănătura Lui pe care o seamănă?
Ce-a zis Adam când a dobândit primul fiu? Iată, am dobândit om prin Dumnezeu!
În Hronograful lui Chedrinos, o carte foarte veche, tradusă în româneste de
Veniamin Costachi la anul 1837, în Mănăstirea Neamt, se arată că bietii Adam
si Eva, după ce au fost scosi din Rai, au iesit la poarta Raiului, dar acolo
a pus Dumnezeu Heru-vimi cu sabie de foc, să nu se atingă nimeni, nici să mai
intre om înapoi în Rai. Si s-au rugat o sută de ani Adam si Eva: "Doamne,
am gresit! Dă-ne voie înapoi în Rai! Să venim înapoi în Raiul desfătării, cel
preadulce si preasfânt".
După o sută de ani, s-a arătat Arhanghelul Gavriil lui Adam si Evei si le-a
zis: "Luati-vă de-o grijă, pentru că ati călcat porunca, Dumnezeu v-a dat
de canon pe pământ! Tu, Adame, cunoaste pe Eva si veti naste fii". Evei
i-a dat Dumnezeu canon, zicând: Înmultind voi înmulti durerile tale, si întru
dureri vei naste fii. Iar pentru Adam, alt canon. A blestemat pământul, zicând:
Blestemat să fie pământul pentru tine! …Spini si pălămidă să rodească pământul
tău…! În sudoarea fetei tale îti vei câstiga pâinea cea de toate zilele, cum
vedem până azi.
Nu putem scăpa de blestemul si de porunca lui Dumnezeu. Femeia care încearcă
să înlăture durerea nasterii si să trăiască numai în plăcere cu bărbatul său,
sau bărbatul care-i porunceste femeii să împiedice nasterea, sunt cei mai mari
criminali. Se abat de la porunca cea dintâi a lui Dumnezeu, când i-a spus femeii:
Înmultind voi înmulti durerile tale, întru dureri vei naste fii. Si i-a mai
dat un canon: si întoarcerea ta către bărbatul tău.
Adică femeia să asculte de bărbat toată viata ei. De aceea si marele Apostol
Pavel spune: Femei, supuneti-vă bărbatilor vostri, ca întru Domnul. Si auzi:
"Femeie, supune-te capului tău!" Că bărbatul este cap al femeii, precum
si Hristos este cap al bărbatului.
Ai văzut vreodată vreo femeie cu două capete? Nu se poate. Bărbatul este cap
si femeia este trup. De aceea zice: Femeia trupul său nu-l stăpâneste, ci bărbatul.
Iar acea nebună care caută după alt bărbat, se poate gândi că poate să aibă
două capete? Nu. Unul ti-a dat Dumnezeu prin cununie. Si cu două capete nu vei
fi în veac.
*
Fratilor, cuvântul care urmează vă va arăta primejdia cea mare a acestui cumplit
păcat. Cum putem opri în ziua de azi cumplitul păcat al avorturilor si prin
ce mijloace? Acest păcat distruge lumea. Nu numai că distruge natalitatea popoarelor,
dar distruge sufletele si atrage urgia lui Dumnezeu pe pământ.
Deci, lasă lucrul lui Dumnezeu! Lasă tarina si arătura lui Dumnezeu asa cum
o seamănă El! Mai acum trei-patru zile, am mărturisit pe un preot si o preoteasă
si un alt preot tânăr si altă preoteasă. Un preot care are 15 copii, din judetul
Suceava, foarte evlavios, frate cu Părintele Argatu de la Bucuresti. Si o întreb
pe preoteasă: "Câti ani ai, mamă?" "Am 47 de ani". "Câti
copii ai?" "Am cincisprezece, părinte". Are copii preoti, preotese,
ingineri, doctori; are două fete la facultate, un băiat pe la seminar...
Ai auzit o femeie cu frică de Dumnezeu? "Dar ai omorât vreo unul?"
"Nu mi-a murit nici unul. Nici nu m-am gândit, Doamne fereste, să fac crimă".
Vedeti cum este o femeie cu frica lui Dumnezeu? Oare ce va zice în ziua judecătii,
că la II Corinteni, 6 cu 2, auziti ce spune Scriptura? Au nu stiti că sfintii
vor judeca lumea? Cum au să judece lumea sfintii?
Iată cum, zice Sfântul Ioan Gură de Aur: "Când ai să spui tu că n-ai putut
să cresti copii, ai să vezi milioane de sfinti care strălucesc ca soarele si
care au avut si copii si au fost si sfinti". Deci asa vor judeca sfintii
lumea, cu pozitia lor fată de cei păcătosi.
Fratilor, să stiti un lucru: Păziti-vă foarte tare, să nu spuneti în gândul
vostru, cum îmi spune câte o femeie la mărturisire: "Da, părinte, l-am
avortat, dar era numai de o lună sau de trei săptămâni!"
Ce-ai zis? De trei săptămâni? Iată ce spune Sfântul Anastasie Sinaitul: "Precum
când tună si fulgeră, odată auzi tunetul si odată vezi lumina fulgerului, asa
în clipa când s-a zămislit copilul se zideste în el si trupul si sufletul lui,
într-o formă ca o sământă de cânepă sau poate mai mic, dar în aceeasi vreme.
Teoria originii sufletelor noastre este întreită:
- A fost teoria cu preexistentianismul lui Origen cel blestemat, în care zice
că sufletele au existat din veac si au fost pedepsite în trupuri.
- Este teoria cu traducianismul la Tertulian, care zice că sufletul s-ar fi
tras din sufletul părintilor. Si această teorie a căzut în fata Bisericii.
- Si a treia teorie adevărată, după toată Biserica, este creationismul. Dumnezeu
creează sufletul si trupul în clipa când s-a zămislit el în pântecele maicii
lui.
Si dacă după zămislire, la un ceas, vei face ceva ca să strici nasterea, esti
ucigătoare de om si criminală. Ori îl ucizi de 30 de ani, ori îl ucizi la un
ceas după ce s-a zămislit este acelasi păcat; că intentia una este: să omori
copilul, să omori omul. Că Dumnezeu nu se uită la întâmplare, ci la intentia
cu care faci păcatul.
Tot asa pătesc si cele care se păzesc să nu facă copii. Este la fel cu cele
ce fac avort. Se opresc prima dată doi ani, iar dacă tot se mai păzesc, sase
ani si apoi mai mult.
N-aveti voie să stricati zidirea lui Dumnezeu, semănătura si tarina Lui. Lasă-l
să se nască! Lasă-l să crească! Îmi spui că esti săracă, că esti bolnavă, că
ti-a spus doctorul că ai să mori! Dar care-i jertfa ta? Care-i datoria ta? Nu
să mori născând? De ce Biserica te pregăteste înainte de nastere pentru moarte?
Că dacă ar fi o femeie oprită de Sfintele Taine 20 de ani, dacă-i gravidă, gata,
i se dă voie să se împărtăsească. De ce a făcut Biserica asa?
Îi dă voie să ia Preacuratele Taine, că o pregăteste de moarte. Câte păcate
ar avea o femeie însărcinată, dacă moare spovedită si împărtăsită cu Preacuratele
Taine, toate, toate i se iartă dacă ar muri născând. Femeia când moare născând,
moare pe altarul jertfei. Se jertfeste pentru Hristos. Este mucenită si martiră.
De aceea ne-a învătat Apostolul Pavel: Femeia se va mântui prin nastere de fii.
Deci nu dati loc mâniei lui Dumnezeu cu pricinile voastre! Că ti-a spus doctorul
că esti slabă, că nu poti purta sarcina, să-ti facă operatie. Nu! Cu credintă
în Dumnezeu du-te la masa nasterii! Du-te acolo la maternitate: "Doamne,
dacă am să trăiesc, am să fiu mama acestui copil. Dacă nu, vreau să mor, să
dau viată copilului, ca să trăiască copiii".
Fericită si de trei ori fericită este mama aceea care moare născând; îsi pune
viata ca să dea viată copilului său. Mucenită si martiră este si în rând cu
apostolii si martirii se duce, pentru că a avut credintă tare în Dumnezeu, nu
să ucidă copilul, ci să-l nască, chiar cu riscul de a muri ea.
Mare urgie a lui Dumnezeu vine peste casa si femeia aceea care îsi omoară copiii.
Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei
Maria, cu ale cinstitului slăvitului Prooroc Înaintemergătorul si Botezătorul
Ioan, a cărui sfântă nastere o prăznuim astăzi si pentru ale tuturor sfintilor,
să ne miluiască, să ne mântuiască pe noi ca un bun si iubitor de oameni. Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
