| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
DESPRE RUGACIUNE
Am vorbit cândva despre cele sapte trepte ale rugăciunii, trei universale si
patru intermediare, si am arătat care este rugăciunea cea mai înaltă, contemplativă,
cea duhovnicească, care după Sfintii Părinti nu mai este rugăciune, este mai
presus de hotarul rugăciunii. Aceea se cheamă vedere dumnezeiască. Cu aceea
s-a înăltat Pavel la cer.
Si am arătat asadar acolo treptele rugăciunii, începând cu rugăciunea buzelor.
Zice Apostolul Pavel: Aduceti Domnului roada buzelor voastre. Rugăciunea cu
buzele. Zice proorocul: Si L-am înăltat pe El sub limba mea. Rugăciunea limbii
o arată. În altă parte: Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea
lauda Lui în gura mea; rugăciunea gurii. În altă parte: Cu glasul meu către
Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat; rugăciunea glasului.
Acestea patru până aici, după Sfântul Grigorie de Nyssa, sunt treapta cea mai
de jos în scara rugăciunii, când ne rugăm cu buzele, cu limba, cu gura si cu
glasul, si granita cea mai îndepărtată a rugăciunii. Dacă ne-om multumi să ne
rugăm cu limba si cu gura, si vom face o cărută de acatiste si de psaltiri si
vom crede că cine stie ce-am făcut, are să ne mustre Proorocul Isaia, care zice:
Aproape esti Tu, Doamne, de gura lor, dar departe de inima lor - când credem
că rugăciunea gurii ne ridică la cer.
Nu. Asta se cheamă rugăciune de cantitate. Facem mult, nu de calitate. Dar Sfintii
Părinti ne sfătuiesc să nu o părăsim nici pe asta, că si acestea sunt trepte,
dar în scara rugăciunii ea este treapta cea mai de jos. Dar nimeni nu se suie
pe treapta de sus, fără să nu treacă prin asta, că asa învătăm să ne rugăm:
cu buzele, cu limba, cu gura. Si Dumnezeu, văzând osteneala noastră în treptele
acestea, încet, încet începe să ne dea câte o lingurită de rugăciune curată.
Si atunci vedem noi: "Asta-i rugăciune, măi! Până acum am pierdut vremea
degeaba".
Căci Sfântul Ioan Scărarul zice: "Să nu părăsesti cantitatea, pentru că
cantitatea te duce la calitate". Adică să zicem asa, rugăciune cât mai
multă si să facem metanii, că Dumnezeu, văzând sufletul că se sârguieste la
rugăciunile astea, apoi îl înaltă pe treptele celelalte.
Ai văzut Sfântul Macarie Egipteanul în Omilii: "Eu stiu că nu stii să te
rogi, dar îti dau un sfat: roagă-te, omule, cum poti, dar roagă-te adeseori".
Cum poti tu.
Viata noastră nu este numai într-un fel plăcută lui Dumnezeu. Faptele bune trebuie
să le lucrăm. De rugat trebuie să ne rugăm. De ascultat cuvântul lui Dumnezeu
suntem datori.
Iată ce! Vă spun când vă rugati acasă, la Psaltire sau când cititi acatiste,
să nu vrei numaidecât să pui atâtea acatiste sau atâtea catisme la Psaltire,
că te însală vrăjmasul.
Auzi ce spune mai departe Sfântul Ioan Scărarul: "Părăseste, omule, cantitatea,
când vine la tine darul lui Dumnezeu!" Nu trebuie să o părăsesti de tot,
căci cantitatea este pricina calitătii. Adică cea dintâi a celei de-a doua.
La rugăciune, dacă ai făcut atâtea catisme la Psaltire, atâtea canoane, atâtea
acatiste, atâtea paraclise si pe urmă te vezi că esti pustiu cu sufletul si
încă n-ai simtit dulceata rugăciunii, atunci îi bucuroasă Marta. Marta zice
mult si rău, dar Maria plânge, că ea n-a stat la picioarele Domnului deloc.
Rugăciunea cea de cantitate multă îi partea Martei, este rugăciune externă;
iar cealaltă, care o simti cu inima, e partea Mariei. Întelegi?
Si când faci multă rugăciune, se laudă Marta: "Băi, da am făcut trei ceasuri
de rugăciune". Dar se poate întâmpla ca în acele trei ceasuri tu n-ai simtit
rugăciunea nici trei secunde. Dacă nu te-ai rugat cu lacrimi si cu zdrobirea
inimii măcar trei minute, tu ai făcut o rugăciune, cum o fac si eu, numai de
cantitate si cu răspândire.
Scopul nostru, dacă ar ajuta mila Domnului si puterea Lui, este acesta: să ajungem
la o rugăciune de calitate, nu de cantitate.
Dar ai să spui asa: "Bine, părinte, dacă trebuie să ajung la o rugăciune
de calitate, nu trebuie să mai fac cantitatea?" Ba da. Să stii că cantitatea
te duce spre calitate. Cantitatea te duce spre calitatea rugă-ciunii. Numai
cantitatea. Pentru ce? Pentru că cea dintâi, adică cantitatea, spune Sfântul
Ioan Scărarul, este născătoarea celei de-a doua. Nimeni nu s-a rugat deodată
cu calitate. Nimeni n-a ajuns pe treptele rugăciunii asa usor, până ce n-a întrebuintat
canti-tatea - zile, săptămâni, luni, ani si zeci de ani. Deci nu trebuie lăsată
nici cantitatea.
Călugărul care nu-si face pravila toată, Dumne-zeu îl socoteste ca pe un mort.
Ori să-ti faci pravila la chilie, ori la biserică, ori si la biserică si la
chilie, că dacă nu, rămâi pustiu de darul lui Dumnezeu. Si făcând noi rugăciunea
cea de cantitate si pravila rânduită si ascultarea si supunerea si tăierea voii
si înfrânarea, începe mila lui Dumnezeu cea negrăită să ne împărtăsească pe
noi din timp în timp, periodic asa, si de momente ale rugăciunii celei de calitate.
Vreau să vă spun acest lucru. Pentru ce? Dacă ne-om lenevi si n-om face nici
rugăciunea cea de cantitate, să nu asteptăm pe cea de calitate, că nu vine aceea
dormind.
La rugăciunea cea de cantitate se mai întâmplă ceva. Făcând noi rugăciunea noastră
obisnuită, care ne-am obisnuit, atâtea acatiste, paraclise, atâtea me-tanii,
atâtea închinăciuni, se întâmplă cum am spus mai înainte ca, atingându-se darul
lui Dumnezeu de mintea si de inima noastră, să gustăm momente de rugăciune curată.
Si poate tocmai în momentul acela eram la mijlocul pravilei, adică mai aveam
de spus Acatistul Mântuitorului, al Maicii Domnului, sau alte catisme.
În clipa când te-a cercetat darul lui Dumnezeu, trebuie să rămâi acolo. Nu te
mai arunca la margine. Nu trece mai înainte.
O maică scria Sfântului Teofan Zăvorâtul - marele pustnic, sihastru si arhiereu;
el a stat douăzeci si doi de ani si pe un gemusor îl îngrijea un diacon -, că
ea face Vecernia, dar chiar dacă-i vine umilintă, ea nu poate lăsa să nu termine
Vecernia, apoi Pavecernita si ce mai are. "Eu nu pot până nu fac până la
capăt". Si îi spune acest sfânt:
- Acel "până la capăt", care-l spui tu, este blestemat. Câtă vreme
faci tu Vecernia?
- Cam două ceasuri.
- Iată cum să procedezi de acum înainte. Dacă eu am ajuns, să zicem asa, la
Vecernie, la Psalmul 103: Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne,
Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte! Întru strălucire si în mare podoabă Te-ai
îmbrăcat si celelalte. Cela ce Te îmbraci cu lumina ca si cu o haină; Cela ce
întinzi cerul ca un cort; Cela ce acoperi cu ape cele mai de deasupra ale lui...
Si dacă începând a spune despre zidirea lumii - că aici este despre facerea
lumii, în psalmul acesta -, eu m-am umilit acolo: Făcut-ai luna spre vremi,
soarele si-a cunoscut apusul său si m-am gândit la Hristos, care a apus pentru
mântuirea mea, atunci acolo mă opresc.
Când vezi că te-a cercetat Dumnezeu cu lacrimi si cu umilintă în vremea rugăciunii,
nu căuta cu mintea cuvinte mai departe, că ai pierdut atentia din fata lui Iisus,
Mântuitorul, si ai pierdut toată rugăciunea odată cu ea. Rămâi la acelea si
zi mereu.
Sau la alt stih, am meditat repede la minunile lui Dumnezeu din acest psalm
si am început să mă rog. Sau poate sunt la Psaltire si am ajuns la psalmul 37.
Si l-am început de la capăt: Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri... si am ajuns
acolo unde scrie asa: ...Nu mă lăsa pe mine, Doamne Dumnezeul meu, nu te depărta
de la mine; ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele, si tocmai
acolo ti-a venit umilinta, să nu mergi mai departe.
Deci ce s-a întâmplat? Eu am ajuns la stihul acesta si dacă în acest timp, cugetând
mai adânc la puterea acestor cuvinte, eu m-am umilit si m-a cercetat Dumnezeu
cu lacrimi, cu rugăciunea cea de foc, cu căldura duhului, atunci rămân la acestea.
Ai văzut că ai lacrimi, s-a încălzit inima ta, ochii tăi izvorăsc lacrimi, s-a
aprins dragostea lui Iisus în inima ta, atunci zi acest stih două ceasuri, fiindcă
sunt cuvinte mai putine, nu cumva să pierzi atentia căutând alte cuvinte din
pravilă.
Si dacă zic două ceasuri numai stihul acesta, pe urmă gata, mi-am făcut Vecernia.
Nu mai citesc restul Vecerniei, nu Pavecernită, nu canonul Maicii Domnului,
nimic. Dacă l-am zis pe acesta cu lacrimi două ore, eu mi-am făcut pravila.
Si dacă stăruie darul lui Dumnezeu, pot să zic si trei ore si fac si Utrenia
tot numai cu acest stih. Deci, scopul nostru în rugăciune, după Sfântul Nicodim
Aghioritul, este să ne unim cu Dumnezeu. Si dacă ai ajuns sfârsitul, de ce mai
cauti mijlocul?
Scopul meu a fost să ajung aici, să mă rog cu lacrimi si cu foc lui Dumnezeu,
si am ajuns momentul ăsta nu când terminam pravila, ci când eram la începutul
ei. Eu stărui în acest stih pentru că m-am întâlnit cu Dumnezeu si nu mai am
nevoie de restul pravilei. Că Dumnezeu nu se uită la cantitate, ci la calitate.
Asta când esti singur. În biserică nu pot să înceteze cele sapte laude, că sunt
asezate de Duhul Sfânt tocmai de la Apostoli. Asta spun pentru rugăciunea particulară
în chilie, acasă, fie că esti călugăr, sau că esti mirean. Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
