| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
La toate praznicele Maicii Domnului se citeste Evanghelia cu Marta si Maria.
Dumnezeiestii Părinti care au alcătuit sinaxarul, fiind plini cu Duhul lui
Dumnezeu, au rânduit această Evanghelie, în care se arată că Maica Domnului,
Maria cea Preasfântă si Preacurată partea cea bună si-a ales (Luca 10,
42).
Care este partea cea bună în viata crestinului? Necontenita rugăciune. Toată
fapta cea bună trebuie să o însotim cu rugăciune, cum arată marele Apostol
Pavel în Epistola întâi către Tesaloniceni, unde zice: Neîncetat vă rugati
(5, 17).
Dar chiar Mântuitorul în Evanghelie zice: Luati aminte, privegheati si vă
rugati (Marcu 13, 33). Si dumnezeiescul Apostol Petru spune: Privegheati, că
potrivnicul vostru, diavolul, ca un leu umblă, cău-tând pe cine să înghită.
(I Petru 5, 8). Si dumne-zeiescul Prooroc David de asemenea ne spune: Bine voi
cuvânta pe Domnul în toată vremea, pururea lauda Lui în gura mea (Psalm 33,
1).
Ai auzit pentru ce s-a citit Evanghelia aceasta? Ca să ne învete că Maica
Domnului si-a ales partea cea bună, partea Mariei. Căci Mântuitorul, când
Marta alerga să-i facă mâncare si să-i gătească masa, oarecum a mustrat-o
cu pilda Mariei: Marto, Marto, te grijesti si spre multe te silesti; dar un
lucru trebu-ieste. Care? Acela pe care-l avea Maria, că stătea la picioarele
Domnului. Căci Maria - zice - partea cea bună si-a ales, care nu se va lua
de la dânsa (Luca 10, 38, 42).
Dacă am avea si noi partea Mariei în viata noastră, dacă am sta la picioarele
Domnului ca Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, dacă am petrece în rugăciune
si în gândire de Dumnezeu ca dânsa, nu ne-ar hrăni pe noi oamenii, ci îngerii
si serafimii din cer. Dar noi punem nădejdea numai în pieptul nostru si în
priceperea noastră. Dar auzi ce spune proorocul Ieremia: Blestemat este omul
care se reazimă pe bratele sale si si-a pus nădejdea în trupul său.
Auzi ce spune: "Cel ce se reazimă pe mâinile si pe picioarele sale, animal
este, că are patru picioare, nu două". Auzi? Blestemat este omul care
se reazimă pe bratele sale si a întărit bratele trupul său. Mai zice:
Nebun este acela care sărută mâinile sale si zice că acestea m-au hrănit
pe mine.
Te-au hrănit mâinile tale? Dar dacă Dumnezeu îti dădea un junghi, îti
dădea o boală, dacă ai fi căzut si ti-ai fi rupt o mână sau un picior
si dacă nu-ti dădea tie Dumnezeu sănătate si viată, ai fi putut face
ceva cu mâinile si picioarele tale sau cu priceperea ta? Asa este că nu? De
aceea Scriptura numeste nebun pe acela care-si sărută mâinile sale, zicând
că acestea l-au hrănit.
Nu-i adevărat! Dumnezeu ne hrăneste, că zice: Aruncă spre Domnul grija
ta si El te va hrăni (Psalm 54, 25). Să nădăjduim întâi în Dumnezeu
si asa, lucrând cu cinste si cu dreptate, să muncim, să lucrăm că zice
iarăsi Scriptura: Cel ce nu lucrează, să nu mănânce (II Tesaloniceni
3, 10). Deci lucrul nostru să fie împletit cu gândirea la Dumnezeu, cu Sfânta
Scriptură, cum era al Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor. Lucrul nostru să
fie asa de usor, încât să nu ne strice mintea de la rugăciune, de la gândirea
la Dumnezeu. Asa arată dumnezeiestii Părinti.
De ce părăsim noi gândirea la Dumnezeu, citirea Scripturilor, mergerea la
biserică, meditatia si cugetarea la gheenă si la moartea care vine pe neasteptate?
"Pentru că ne aruncăm în marea cea tulbure a veacului acestuia, ne
aruncăm în nemăr-ginire, ca să mostenim veacurile si vine moartea si ne
strânge de gât", cum zice dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul.
Are obiceiul satana, o, monahule, si tu, crestine, să-ti dea lătime si lungime,
ca să scoată mintea din gândirea de Dumnezeu si să te ducă la pierzare!
Fratilor, să muncim cu dragoste; să lucrăm, dar să avem pe Dumnezeu
în minte. Nimeni nu poate să stea degeaba. Să lucrăm, să mergem la muncă,
să asudăm, că asa avem poruncă noi de la început, căci zice: Cu sudoarea
fruntii îti vei câstiga pâinea ta (Facerea 3, 19).
Dar în sudorile noastre si în osteneli, pe ogoare si în fabrici, în birouri,
în întreprinderi si ori unde ar fi, să avem pe Dumnezeu în minte. Să avem
pe Hristos, si cu Dânsul pe toate le putem. Auzi ce spune Apostolul Pavel: Toate
le pot în Hristos, Cel ce mă întăreste! Iar fără de El, nimic nu putem
face!
Auzi ce zice Hristos: Rămâneti întru Mine si Eu întru voi... căci fără
de Mine nu puteti face nimic (Ioan 15, 4-5).
Când te duci la prăsit, omule, si ai luat sapa pe umăr, ia si pe Hristos
în minte: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă
pe mine păcătosul (păcătoasa)". Dacă lucrezi în atelier si ai
pus mâna pe ciocan, pe bomfaier, pe ferăstrău, bati pe nicovală, sau dacă
esti zidar sau tâmplar, sau orice mestesug ai; de câte ori dai cu ciocanul,
zi si "Doamne Iisuse!"
Când te-ai dus la secerat, la pădure cu boii să tai lemne, sau lucrezi în
fabrică sau oriunde esti, lucrează cu toată inima, cu toată dragostea,
dar nu uita că ai pe Dumnezeu, Care singur poate să-ti ajute si poate să
te păzească! Câte primejdii nu sunt! Auzi că pe unul l-a omorât un butuc,
pe altul l-a lovit masina, pe altul l-a prins motorul, peste unul a căzut
un copac si a murit...
La urechile noastre vin asemenea vesti zilnic. Dar de ce? Pentru că n-a plecat
la lucru cu rugă-ciunea în minte! Dacă pleca cu rugăciunea în minte, avea
pe îngerul care-l păzea. Căci îngerul pururea ne păzeste. Auzi ce zice
proorocul: Străjui-va îngerul Domnului împrejurul celor ce se tem de El, si-i
va izbăvi pe ei (Psalm 33, 7).
Deci, când plecăm la treabă, să avem pe Hristos în minte; si când venim
de la treabă iar, si când ne odihnim iar. Si când ne sculăm din somn, prima
simtire, primul cuvânt acesta să fie: "Slavă Tie, Dumnezeul nostru,
slavă Tie!" "Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului"...
si celelalte.
Auzi ce spune Gheorghe Sinaitul? Este un drac înaintemergător care are o ceată
nenumărată pe fata pământului. Merg acesti draci de dimineată si-i învată
pe oameni, când s-au sculat din somn, mai întâi să pună mâna pe treabă:
"Lasă rugăciunea mai la amiază! Mănâncă bine, bea bine, si hai
la treabă!"
Nu-i bine! Întâi să cerem ajutorul lui Dumnezeu si apoi, cu Dumnezeu în minte,
să mergem la muncă cinstită si curată. Să nu furati de la nimeni;
să nu furati nici de la stat, nici de la altii, că nu vă îmbogătiti
cu furatul, ci mai tare sărăciti. Era un cuvânt al cuiva: "Munceste
omul cu dreptate, si-i ia dracul jumătate din avere; dar averea câstigată
pe nedrept, o ia dracul cu tot cu stăpân!"
Nu. Nu fura, că nu te îmbogătesti. Mare foc bagi în casă la tine dacă
ai luat un ban al Bisericii, sau dacă ai luat banul sau osteneala cuiva. Si
dacă vei aduce la biserică milostenie din cele furate, câine împutit aduci
lui Dumnezeu! Deci să lucrezi cu cinste, cu dreptate, cu sfintenie si să
muncesti cu toată dragostea unde te-a pus statul sau unde te-a pus dregătoria
sau institutia care te adăposteste. Să muncesti, dar să ai si pe Dumnezeu
în minte.
Fă semnul Sfintei Cruci când pleci la lucru. Când vii, la fel. Când stai la
masă, fă rugăciune; când te scoli, rugăciune; si dacă nevinovata rugă-ciune
va povătui viata voastră si a noastră, vom avea putină asemănare si
noi cu petrecerea Maicii Dom-nului în Sfânta Sfintelor, vom petrece în gândire
de Dumnezeu si ni se va spune si nouă în ziua judecătii că partea cea
bună ne-am ales.
Iar dacă lăsăm rugăciunea, citirea dumneze-iestii Scripturi, mergerea
la biserică, facerea de bine si toate acestea si punem nădejdea numai în
munca noastră, suntem cei mai nenorociti oameni de pe fata pământului.
Să muncim cu dragoste, cu hărnicie, dar să nu uităm că avem un Dumnezeu,
Căruia trebuie să ne rugăm neîncetat si când muncim si când suntem acasă
si când ne odihnim. Pururea să fie Legea Lui în mintea noastră, ziua si
noaptea. Pururea să avem gândirea si rugăciunea spre Dumnezeu, si atunci
darul Lui va întări bratele noastre si mintea noastră si trupurile noastre
si vom fi sănătosi si vom putea izbuti si la muncă si la osteneala de
toate zilele. Dar numai cu Dumnezeu si prin Dumnezeu! Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
