| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
transmise pe bandă magnetică (II)
PăRINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE PAISIE
(Vineri, 1 ianuarie 1982)
Preacuvioase Părinte duhovnic Paisie,
Prin mijlocirea fratelui Petru, care stăruieste mereu să facă o legătură între
noi, având câteva momente libere aici la casa din deal, vă trimit smerite închinăciuni
si metanii cu dragoste în Iisus Hristos, în anul 1982, si doresc ca Preasfântul
Dumnezeu si Preacurata Lui Maică să vă lungească zilele spre folosul miilor
de crestini care vă cercetează si în anul care vine să sporiti întru crestere
si întru darul lui Dumnezeu, să fiti de folos si nouă monahilor, la tot poporul
si credinciosilor care vă cercetează.
Vă doresc din toată inima multi si fericiti ani si vă rog iar din toată inima
să nu mă uitati si pe mine păcătosul, lenesul si necuratul, în sfintele si curatele
rugăciuni care le faceti acolo către Mântuitorul si Maica Domnului.
Eu, ca totdeauna, sunt încărcat de griji, de răspândire, de lenevire, de nesimtire,
de neluare aminte, de acedie, adică de moleseala vointei, si măcar că am intrat
într-un an nou, în loc să pun început bun, merg înapoi ca racul.
Blagosloviti si mă iertati pe mine, păcătosul.
PARINTELE CLEOPA CATRE PARINTELE ARSENIE
(Vineri, 1 ianuarie 1982)
Cuviose Părinte duhovnic Arsenie,
Văd că nu mă lasă în pace fratele Petru până nu trimit câteva cuvinte
pe acolo. Mă minunez de dragostea lui cum s-a aflat el între noi să putem
vorbi unii cu altii. Se vede că este lucrarea Preasfântului Dumnezeu prin
el.
Asadar, având câteva momente libere, vă rog din toată inima să primiti
din partea nevredniciei mele smerite închinăciuni si sărutări cu dragoste
în Iisus Hristos.
Preasfântul si Preabunul Dumnezeu si Preacurata Lui Maică si toti sfintii
să vă ajute să sporiti si să fiti de mare folos milioanelor de credinciosi
care vă cercetează acolo si vă cer sfat si pe care îi mângâiati si-i ziditi
în Hristos.
Bine faceti că vă tineti de cuvântul marelui Apostol Pavel, care zice: Nimenea
al său să nu caute, fiecare să lucreze pentru binele si zidirea aproapelui.
Bine faceti că sunteti de jertfă acolo cu atâtea mii de suflete, deoarece,
după învătătura Sfântului Isaac, folosul fratelui este roada ta.
Dumnezeiescul Ioan Gură de Aur într-una din Omiliile sale zice asa: "Eu
vorbesc din catedrala aceasta - adică a Sfintilor Apostoli din Constanti-nopol
-, si văd multime de oameni aici. De se vor întoarce 100 la Hristos, plată
însutită voi avea. De se vor întoarce 60 sau 30, nu mică este plata; iar
de se va întoarce numai unul, si pentru acesta mare plată îmi va da mie Hristos,
că un singur suflet este mai scump decât toată lumea, după cuvântul care
a zis: Ce va da omul în schimb pentru sufletul său, măcar de-ar câstiga
toată lumea. Iar de nu se va întoarce chiar nici unul, eu nu voi înceta să
învăt si să predic, deoarece fântânile izvorăsc si izvoarele curg, măcar
de ar lua cineva si ar bea apă din ele sau nu ar bea, ele îsi fac datoria".
Asa cum vă stiu activ, aprins în credintă, cu dragoste de a zidi pe altii
si a-i folosi; asa cum v-am cunoscut cu mila Domnului cât am fost împreună,
tot asa, cu atât mai mult acolo unde v-a dus Dumnezeu, să puneti toată activitatea
duhovnicească în folosul poporului si a atâtor mii de suflete însetate după
cuvântul lui Dumnezeu.
Din toată inima doresc ca Preasfântul Dumne-zeu să rânduiască ca, atunci
când vom muri si ne vom întâlni înaintea Mântuitorului, să văd în urma Părinte-lui
duhovnic Arsenie un sobor de mii si mii de suflete curătite si luminate de
el prin cuvânt si pilda vietii.
Această dorintă să fie pururea între noi, ca, cu darul lui Dumnezeu, să
lucrăm în slujba aproapelui, si mila lui Dumnezeu va completa neputintele
noastre cu folosul sufletelor care ne cercetează si ne cer ajutorul duhovnicesc.
Fiind îndemnat si de fratele Petru, vă rog, dacă credeti de bunăcuviintă
si socotiti că-i bine, să trimiteti la toti iubitii credinciosi din Constanta
si Mangalia, care ne cunosc, multă bucurie în Hristos, mângâierea Duhului
Sfânt, spor în cele duhovnicesti în anul acesta în care am păsit (1982) si
mai presus de toate, tuturor le dorim mântuirea sufletului si să sporească
în frica lui Dumnezeu, în dragostea lui Dumnezeu si în toate faptele bune.
Mila Domnului nostru Iisus Hristos si Acoperământul Preasfintei si Preacuratei
Sale Maici să rămână cu noi în veacul de acum, în anul care vine si în
veacul cel viitor. Amin.
PARINTELE CLEOPA CATRE PREACUVIOSUL PARINTE ILARION
(Vineri, 1 ianuarie 1982)
Preacuviose Părinte Arhimandrit Ilarion,
Iată fratele Petru l-a pus Dumnezeu între noi un fel de mijlocitor, prin care
ne întâlnim asa pe această cale cu ajutorul aparatului, noi fiind la mare
distantă. El îmi spune să vă trimit câteva cuvinte.
Eu, păcătosul si nevrednicul, din partea mea vă trimit mai întâi smerite
închinăciuni cu dragoste în Iisus Hristos si vă doresc înaintea Preasfântului
Dumnezeu si a Preacuratei Lui Maici să vă sporească puterile duhovnicesti,
energia fizică si cea duhovnicească si în anul care a sosit să stati în
slujba apostolatului acolo pentru milioanele de suflete care vă cercetează
si vă cer ajutorul duhovnicesc.
Preasfântul Dumnezeu să vă întărească, să vă mângâie, să vă
sprijinească în această activitate duhovnicească si Preacurata Lui Maică
să vă acopere cu dumnezeiescul ei Acoperământ de ispitele văzutilor
si nevăzutilor vrăjmasi. Si vă rog din toată inima să nu mă uitati
pe mine păcătosul la sfintele rugăciuni, că eu niciodată până acum
n-am pus început bun de faptă bună.
Multă bucurie în Iisus Hristos si multă dorire de sporire si crestere în
cele duhovnicesti. Spuneti tuturor ce ne cunosc de acolo si pe toti vă rog
să nu mă uitati în sfintele rugăciuni. Amin.
RăSPUNSUL PăRINTELUI ILARION
CăTRE PăRINTELE CLEOPA
Preacuvioase Părinte Cleopa,
Tare mult m-am bucurat de cuvintele frumoase pe care le-ati adresat către
mine, păcătosul, care mă găsesc la Cernica.
M-am bucurat tare mult că sunteti sănătos si vă rugati si pentru mine
păcătosul.
Eu mă rog Bunului Dumnezeu ca să vă tină sănătos si pe mai departe,
si cu rugăciunile preacuviosiei voastre să mă întăresc si eu în lupta
pe care o am zi de zi, atât cu patimile mele cât si cu lupta ce vine din afară.
Vă sărut mâna cu multă dragoste si cred si doresc să ne întâlnim cât
mai degrabă spre a ne împărtăsi cuvinte de întărire si de bucurie, cuvinte
de ajutor duhovnicesc spre mântuire.
Blagosloviti si mă iertati pe mine, păcătosul Ilarion Argatu!
PăRINTELE ARSENIE CăTRE
OBSTEA MăNăSTIRII SIHăSTRIA
(1982)
Părinte Paisie, Părinte Cleopa si toti dragii mei de la Sihăstria.
Nemernicia mea a făcut să lupt singur, păstrând în inimă duhul Sihăstriei
de atunci. Locul acela în sihăstreasca Sihăstrie ajută mult si mai ales
preacuviosiile voastre, Părintele Cleopa, Părintele Paisie, Părintele
Ioil, Părintele Chiril, Părintele Macarie si Valerian si alti dragi părinti
ai mei de acolo. Ati păstrat o cuviincioasă si îngerească unitate a duhului
locului, al rânduielilor. Ati folosit multă lume ca niste stâlpi cuviosi,
statornici, întelepti si cu inimile calde pentru toti.
Stiu că duhul vă spune că eu sunt slab si rănit, dar si mă bucur foarte
mult că mă cercetati si simt mângâierea ce mi-o dati si pe care am simtit-o
totdeauna de când a binevoit pronia cerească să vă cunosc. Vă iubesc
mult! Împrejurările fac să fiu departe si Bunul Dumnezeu si Măicuta Domnului
stie si lacrimile mele străine si sărace pentru mântuirea mea cu ajutorul
duhului vostru.
Nu pot să nu amintesc si de preaiubitul Ambrozie si Marcu care se luptă
asa cum îi place bunului Dumnezeu să fim pe lumea aceasta.
Vă sărut mâinile cu multă smerenie si iubire, eu, fiul vostru slab, dar
plin de nădejde, Arsenie. Amin.
RăSPUNSUL PăRINTELUI PAISIE
PENTRU PăRINTELE ARSENIE
(1982)
M-am bucurat, Părinte Arsenie, de blagoslo-venia sfintiei voastre si de dragostea
ce ne-o purtati, pentru că nu ne-ati uitat, de ne-ati pomenit pe noi si pe
toti care i-ati cunoscut.
Noi vă dorim tot ce este bun si frumos, tot ce este folositor si plăcut
lui Dumnezeu si dacă nu ne vom mai întâlni în viata asta, să ne facă Dumnezeu
parte să ne întâlnim acolo în vesnica fericire. Amin.
Blagosloviti si mă iertati!
RăSPUNSUL PăRINTELUI CLEOPA
PENTRU PăRINTELE ARSENIE
(1982)
Preacuvioase Părinte si mult iubite si fratele meu, Arsenie.
Multumesc Preasfintei si de viată Făcătoare Treimi, Preasfintei Născătoarei
de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si mijlocirii tuturor sfintilor, care
au binevoit măcar asa prin aceste mijloace să putem vorbi de la această
mare distantă care ne desparte numai cu trupul, nu si cu duhul.
Iubite Părinte, mai întâi vă multumesc din toată inima că nu ne-ati
uitat si păstrati unitatea duhului si dragostea aceea ce a fost oarecând între
noi.
Dragostea lui Dumnezeu nu cunoaste hotare; ea nu cunoaste granite. Dragostea
lui Dumnezeu trece peste toate si nu numai peste granitele veacului de acum,
a unei tări sau a unei localităti, ci ea trece si peste granita mortii.
Auzim pe marele Apostol Pavel zicând: Limbile vor înceta, proorociile se vor
desfiinta, iar dragostea rămâne. Singura din cele trei virtuti teologice care
rămâne în veacul viitor si nemărginitii vecilor este dragostea, care trebuie
să o purtăm în sufletele noastre si care este mai mare decât toate virtutile
în acest veac si în cel viitor.
Iubite Părinte, îmi dau seama, după cum ati spus, că luptati singur. Nu
sunteti singur! Aveti pe Preasfântul nostru Mântuitor, pe Preacurata Lui Maică
si pe sfintii lui Dumnezeu. Aveti învătăturile dumnezeiestii Scripturi,
ale celei vechi si ale celei noi, învătăturile dumnezeiestilor părinti
si aveti practica vietii, cu care, prin darul lui Hristos, ati străbătut
până acum, care vă ajută să puteti fi de mare folos în acel loc unde
este atâta afluentă de suflete, care vin acolo cu atâtea si atâtea nevoi sufletesti.
Un singur suflet este mai scump decât toată lumea, că la această valoare
l-a ridicat Însusi Dumnezeu Cuvântul, Care zice: Ce va da omul în schimb pentru
sufletul său, măcar de ar dobândi toată lumea? Nu are valoare lumea toată
cât are un suflet.
Deci acolo aveti posibilitate să aduceti la lumină si la mântuire nu un
suflet, ci mii de suflete, numai să vă întărească Preasfântul Dumnezeu
si Preacurata Lui Maică să puteti face fată, cât este cu putintă, atâtor
nevoi sufletesti, care se cer mai ales acolo unde este sezonul de vară si
unde vin atâtea suflete, unele mai zbuciumate decât altele de ispitele si de
valurile veacului de acum.
Iubite Părinte, asa a binevoit Dumnezeu ca prin fratele Petru noi să putem
vorbi de la asa mare distantă si să mai auzim unul altuia vocea, care este
mult dorită între noi. Eu sunt cam bolnav cu inima, acum putin si cu ficatul
de câtăva vreme. Bunul Dumnezeu stie viata noastră si scânteia de viată
care o avem, cât o mai lasă Ziditorul în noi.
Sunt si eu foarte, foarte ocupat cu multe suflete, care nu-mi dau răgaz zi
si noapte. Când mai am putine momente de liniste mai însemnez ceva, mai scriu
câte ceva, să rămână după ticăloasa asta viată, poate pentru cineva
care va voi să citească.
Cu multă umilintă si dragoste mi-aduc aminte de momentele care le-am petrecut
împreună, când mi-ati fost de mare ajutor si mângâiere în scârbele mele si
în necazurile prin care am trecut si totodată v-am socotit ca pe un înger
a lui Dumnezeu lângă mine, că ati fost om cu frică de Dumnezeu, cu dragoste
mare si cu bărbătie de cuget în toate supărările si m-ati îmbărbătat
si mi-ati fost de mângâiere.
Acum Preamilostivul Dumnezeu a rânduit să fim departe unul de altul, dar această
depărtare este, asa după cum am zis, numai cu trupul nu si cu duhul. Nimic
nu ne împiedică pe noi să trăim într-un gând si într-un duh înaintea lui
Dumnezeu, numai dacă rămâne între noi dragostea Preasfântului Dumnezeu.
Din când în când vin si de pe acolo credinciosi, de pe la Constanta, de pe la
Mangalia, din Dobrogea, de pe la Tulcea, care ajung mai rar pe la noi si totusi
ajung. Am întrebat când si când dacă vă aflati sănătos si unii v-au
cunoscut si mi-au spus de frumoasa activitate si energia duhovnicească care
vă stăpâneste ca totdeauna si în momentele de fată.
As dori, de va voi Preamilostivul Dumnezeu, să ne vedem, dar nu stim chipul
proniei lui Dumnezeu ce este între noi.
Am fost invitat cu mare stăruintă să mă duc la Galati, unde Părintele
Teofil Pandele s-a sârguit si a făcut o biserică si a sfintit-o în ziua
de Sfintii Voievozi, Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. El a trimis si masina,
a venit si personal si am fost chemat eu, părintele staret, părintele staret
de la Secu, de la Neamt, mai multi părinti, si eram dator să mă duc că
acest părinte, încă de când era director în Ministerul Cultelor, a ajutat
foarte mult această mănăstire, care stii că a fost arsă si necăjită.
Dar n-am putut să ne ducem. Una că a fost hram la Mănăstirea Agapia,
tot cu hramul Sfintii Voievozi, si părintele staret a fost chemat de Înalt
Preasfintitul mitropolit Teoctist să slujească acolo, si părintele staret
de la Neamt si de la Secu, iar eu singur, fiind si bolnav, nu m-am bizuit; si
asa că n-am fost.
Dacă era să ajung pe acolo, mă gândeam, fiindcă n-am fost niciodată
în Dobrogea în viata mea, să mă duc pe la Preacuviosia Voastră, să vizitez
Sfânta Mănăstire Cocosu, unde am aflat că se află moastele celor patru
sfinti martiri: Atalos, Zoticos, Filipos si Camasis, care s-au găsit la Niculitel
în Dobrogea. Si cu această fericită ocazie, aveam să trec si pe la Sfintia
Voastră si pe la acele sfinte moaste. Dar rămâne acest lucru în voia lui
Dumnezeu, poate pentru mai târziu, de voi mai avea zile.
Am dorit de multe ori, când am avut momente de liniste, să ne mai vedem. Dar,
cum am zis, lăsăm toate în voia Domnului si la rânduiala Lui cea preabună.
Un lucru să rămână între noi: să rămână dragostea lui Dumnezeu si
bunăvointa Lui si să rugăm îndurarea Lui să nu ne despartă pe noi
cu duhul. Si să rămână mila Domnului Dumnezeu si Mântuitorului nostru
Iisus Hristos si acoperământul rugăciunilor Preasfintei si Preacuratei maicii
Sale si ale tuturor sfintilor cu noi păcătosii, în veacul de acum si în
cel viitor. Amin.
Blagosloviti si mă iertati pe mine, păcătosul.
PăRINTELE CLEOPA CăTRE
PăRINTELE ARSENIE
(Aprilie 1984)
Spune-i părintelui Arsenie smerite închinăciuni cu dragoste, să se roage
pentru mine păcătosul, că sunt foarte, foarte ocupat. Chiar acum când
vorbesc mi-au venit niste studenti care au trecut pe la Mănăstirea Neamt
si mi-au spus că trebuie să vină seminaristii de la Neamt cu profesorii,
pentru niste predici să le vorbesc aici pe munte.
Altfel am primit o scrisoare oficială de la Mitropolie. Sunt cerut de Vlădica
Antonie la un congres, nu stiu unde, si va trebui să mă duc. A venit oficial
să mă duc pe ziua de 1 iunie.
Sunt cam bolnav cu inima. Obosit. Am si soborul mănăstirii, trebuie să
fac si de săptămână la sfântul altar. Poporul nu mă lasă în pace.
Nici nu am când mă gândi.
În momentele foarte putine, când mai am ceasuri de liniste, mă duc la casa
din pădure, acolo unde-i prisaca mănăstirii si acolo mai scriu câte ceva,
ca după ce voi închide ochii să rămână ceva în biblioteca mănăstirii.
Bunul Dumnezeu si Preacurata lui Maică să ne facă parte de mântuire. Vă
zic "Hristos a înviat", Părinte Arsenie, si vă rog pe toti să
nu ne uitati în sfintele rugăciuni!
Mila Domnului si Acoperământul Preasfintei Maicii Sale să fie si să rămână
cu noi în veacul de acum si în cel viitor. Amin.
PăRINTELE CLEOPA CăTRE
PăRINTELE PAISIE
(Aprilie 1984)
Preacuvioase Părinte Paisie,
Îti vorbesc asa în grabă, în fugă, că am avut un consiliu chiar acum si
am fost si cu biserica. Suntem foarte aglomerati cu lumea. Nu stim ce-om mai
face cu atâta lume. Vine Înăltarea Domnului, vine Dumini-ca Mare. Am fost
înstiintat că vin aici câteva clase de la seminar cu profesorii, ca să le
vorbesc.
Sunt peste măsură de ocupat. As dori să te rogi mai tare, să se ducă
zăpada aceea de acolo. Toată. Că atunci când am fost la Sihla, numai trei
săptămâni am fost bolnav. Numai cu frectii si cu injectii. Eram să mor.
Am dormit într-o chilie acolo, am asudat, eram tot apă. M-am sculat când toca
la biserică si am crezut că în biserică aveti foc, si când m-am dus nu
era nici în altar foc. Si am stat două ore la Utrenie si când am venit aici
m-a luat o durere, ca atunci când am venit din Italia. Rinichii si rinichii
si rinichii. M-a tinut vreo 2-3 săptămâni.
M-am învătat minte, când mă duc la Sihla trebuie să-mi iau schimburi cu
mine si s-o iau încet, să iau seama cum dorm si ce fac. Dacă va fi mila
Domnului si a Maicii Domnului sper, peste o săptămână-două, adică
înainte de Înăltare, să ne mai vedem, numai dacă ai să te rogi sfintia
ta să se ducă toată zăpada. Când mă duc acolo să fie cald! Să-i
spui Părintelui Ilarion de la bucătărie, ca atunci să facă un bors
de urzici bun! Stie el cum.
Stăm si noi de azi pe mâine. Obositi până-n gât. Avalansă de lume. Grija
de sobor. La biserică am fost de rând în prima săptămână după Pasti
si acum îmi vine rândul iar. Cât va mai rândui mila Domnului si cu rugăciunile
Preacuviosiei voastre, ne vom strădui să mai facem câte ceva.
Vă rog să nu mă uitati în sfintele rugăciuni, si când o fi să mă
duc pe acolo, dacă a rândui Domnul, vom vorbi mai pe larg cele ce ne va da
Bunul Dumnezeu atunci în gând.
Acum merge fratele Petru, care este un fel de curier, de la Constanta până
la noi, si de aici până la Bucuresti si în toată lumea, si duce vorbele
noastre de aici dincolo. Să-l pomeniti si pe el la rugăciune si pe mine
păcătosul.
Blagosloviti si mă iertati!
PăRINTELE PAISIE CăTRE
PăRINTELE CLEOPA
(Aprilie 1984)
Părintele Cleopa, vă multumesc pentru dragos-tea care o aveti si o purtati
pentru mine păcătosul si mă bucur pentru că ne-ati făgăduit că
veti veni pe la noi. Eu v-am asteptat când a cânta cucul, dar la noi încă
n-a prins a cânta cucul; la noi încă-i iarnă.
Dumnezeu să ne ajute ca să ne mai întâlnim si pe lumea asta si să ne dea
Dumnezeu răbdare în toate cele ce le rânduieste pentru mântuirea noastră.
Amin.
PăRINTELE CLEOPA DESPRE
PăRINTELE ARSENIE
(Martie 1986)
Se luptă săracul singur la Techirghiol. Este unul cu barbă mare. Si este
un om cu toată inima pentru Biserica lui Hristos si pentru mântuirea lumii.
El, unde s-a dus, a făcut mare cinste Bisericii. Îi sincer si cu el si cu
Dumnezeu si cu lumea. Mare dragoste are de a învăta pe oameni. Si are un cuvânt.
Cred că-l mai are si acum: "Fratilor, nu vă jucati cu mântuirea!"
Asa le spune. "Nu vă jucati cu mântuirea".
Încă de când era frate predica. Se chema fratele Anghel, când l-am primit
aici. Îl aveam ucenic la stăretie. Si aveam un scaun, un jilt pe care dormeam
noaptea, ca preot tânăr să fiu mai treaz. O dată mi-a zis: "Îmi dai
voie, când nu esti acasă, să stau eu pe scaunul acela?" I-am zis: "Stai".
Si apoi de-acolo le tinea lectie: "Băgati de seamă! Eu sunt ucenic,
doar sunt în scaunul staretului. Eu vă învăt în locul lui!"
Si le spunea frumos si-i învăta. Asa a fost viata lui. Foarte, foarte sincer
si hotărât. Si s-a jertfit săracul în multe părti în tara asta. Si acum
este acolo si cred că a trecut si el de 70 de ani, că eu nu mai tin minte.
Si el nu uită mănăstirea de unde a plecat.
L-am avut si la Slatina, altă mănăstire unde am fost eu staret. Eu stiu
că el pune toată inima să-i învete pe oameni, să le spuie. Si el îi
slăbit, săracul, si nu mai poate. Amu si bătrânetea...
PăRINTELE CLEOPA CăTRE
PăRINTELE ARSENIE
(Martie 1986)
Părinte Arsenie, acum când grăiesc cu sfintia ta, casa-i plină de lume;
vede fratele Petru. Mai trebuie să sosească si 50 de crestini de la Pitesti
acum. Suntem peste măsură de aglomerati. Dar mă bucur că vă tine Dumnezeu
si Maica Domnului cu sănătate si cu putere de muncă până în ziua de
astăzi.
Eu sunt un hârb legat cu sârmă. Operatie grea am avut astă-vară. Hernie
strangulată. Acum sufăr cu inima, mă cam dor si plămânii. Este si vârsta.
Mai am trei săptămâni si păsesc pe 75 de ani. Si să fie mila Mântuitorului
cu noi să ne întâlnim la rai. Poate aici n-om fi vrednici să ne mai întâlnim.
Eu as dori să ne întâlnim în toată ziua, dar suntem la mare distantă.
Luptati-vă acolo, cu darul lui Hristos si cu rugăciunile Maicii Domnului.
Eu vă am cu nevrednicie în pomelnicul meu de la Sfânta Proscomidie. Si vă
am nu numai eu; multi părinti vă au care v-au cunoscut. Unde v-ati dus,
ati fost omul dreptătii si al fricii de Dumnezeu si om cu mare dragoste de
a mântui pe toti.
De aceea vreau să vă spun, fiindcă a venit fratele Petru, avem în fată
Sfântul si Marele Post. Trebuie să luăm în călătoria noastră, de sapte
săptămâni, întâi si întâi rugăciunea si postul. Apoi osteneala, apoi citirea
sfintelor cărti, paza mintii, privegherea mintii; grijă mare de minte, că
tot păcatul de la minte începe, si trezvia atentiei ne trebuie în toată
clipa.
De aceea, bun este si postul si rugăciunea si mintea veghetoare, dar mai mult
decât toate este dragostea. Asa ne-a arătat Apostolul Pavel, că mai mare
decât toate rămâne dragostea. Milă, cât vom putea de fiecare, pentru că
mila este fiica dragostei. Cu milă să lucrăm cât vom putea, ca să câstigăm
si noi milă în ziua Judecătii si în vremea mortii.
Să ne ajute Preasfântul Dumnezeu si Maica Domnului si mie păcătosului
si sfintiei voastre ca să terminăm călătoria cu bine si să ne întâlnim
la rai.
Vă doresc toată bucuria duhovnicească în acest sfânt si mare post si să
ajungeti cu bucurii duhovnicesti si în lumina Învierii lui Iisus Hristos, să
vă bucurati de ziua Învierii Lui.
Vă doresc bucurie, sănătate, mântuire si să nu ne uitati în sfintele
rugăciuni. Amin.
PăRINTELE ARSENIE CăTRE
OBSTEA MăNăSTIRII SIHăSTRIA
(1986)
Blagosloviti, Preacuvioase Părinte Cleopa, Preacuvioase Părinte Paisie,
Preacuvioase Părinte Ioil si Valerian, cuviosi părinti Ambrozie, Varsanufie,
Macarie, precum si toti părintii mănăstirii.
Cu frică de Dumnezeu si cu sincere si smerite gânduri vă cer blagoslovenie
din inimă si rugăciuni la toti. Nu m-am înstrăinat sufleteste absolut
cu nimic de preacuviosiile voastre si de locul acela scump si sfânt, Sihăstria.
Sunt zi de zi cu inima la sfintiile voastre si aceasta este o mare mângâiere
pentru mine. Bunul Dumnezeu, se vede, a rânduit ca eu să port pe alte meleaguri
crucea si numele sfintei Sihăstrii. Stie Bunul Dumnezeu că, cu toată neputinta
mea, nu am făcut decât cinste sfintei noastre Sihăstrii si, de asemenea,
numelui preacuviosiilor voastre, Părinte Cleopa, precum si la toti, chiar
la toti părintii si vietuitorii acestei iubite mănăstiri.
Am fost pe unde am fost, si singur am fost mereu. Nu m-am despărtit de nădejdea
si puterea harului divin, si cu mare frică vă spun că nici de bucuria
ce vreau s-o am, având pe Preasfânta, Preascumpa, Preaputernica mijlocitoare,
Maica Dom-nului, la care nu va nădăjdui nimeni în zadar.
Aici am intrat în al unsprezecelea an de când sunt aici. Valuri, valuri de credinciosi
vin la Techirghiol. Sunt obligat să-i primesc, să-i înteleg si la toti să
le dau câte ceva si să plece cu nădejde.
Sunteti, Preacuvioase Părinte Cleopa si cu toti părintii, bucuria mea. Vă
port cu drag si vă consider mereu puternici. Să nu mă lăsati din rugăciuni,
precum si nevrednicia mea pe preacuviosiile voastre.
Blagosloviti si mă iertati pe mine, Arsenie protosinghelul.
PăRINTELE PAISIE DESPRE
PăRINTELE CLEOPA
Vă duceti la Părintele Cleopa de vale? Apoi el, cu darul lui Dumnezeu care
îl are, vă satură de vorbă. A fost si el bolnav, l-a mai durut un picior,
acum s-a mai îndreptat.
El nu încetează cu programul lui. Lucrează. Numai cărti de ale lui face.
Si cu cuvântul si cu scrisul. Părintele Cleopa a mai fost pe la noi. Vine
o dată sau de două ori pe an. Cam asa vine la noi. Dar poate de acum va
veni mai des.
A avut în plan să plece prin America, unde a mai vrut el să plece, dar a
renuntat. Este bolnav. Nu se poate despărti de mormintele fratilor lui, a
maicii lui, că-i la Agapia Veche. Totdeauna în predicile lui aminteste si
de fratii lui, că a avut frati atâtia si, în sfârsit...
Părintele Cleopa, el îi singur în tara noastră cu darul care i l-a dat Dumnezeu
lui. În sfârsit...
Spuneti-i să se roage, să mă pomenească la rugăciune, că eu sunt
de azi pe mâine. Doamne ajută!
PăRINTELE CLEOPA DESPRE
PăRINTELE PAISIE
(1988)
În anul 1929 am venit eu la mănăstire. L-am cunoscut pe Părintele Paisie
de când era fratele Petru. Era vizitiu la caii staretului Vladimir Bodescu.
Venise de pe front de la Budapesta, a fost în primul război mondial. Mi-aduc
aminte, săracul.
Cât de obosit este, când vede că vin oamenii, tot de milă zice: "Hai
să-i primesc!" Dăunăzi era acolo si era si Neonil. El, săracul,
cu piciorul stâng umflat, nu mâncase toată ziua, nici nu dormise. Si iaca
vin niste oameni din Bucovina: "Sărut mâna, domnu' părinte! că asa
vorbesc ei. Am venit...". "De unde sunteti voi?". "De la
Marginea...". Dar el trebuia să mănânce ceva în ziua aceea, că nu
mâncase nimic. Era obosit. Dar Neonil zice: "Oameni buni, vreti să-l
omorâti numaidecât? Uite, este bătrân! N-a mâncat! Nu-l lăsati nici să
doarmă, nici să se roage, nici nimic! Îl doare piciorul! Uite piciorul celălalt
este umflat si îl doare". Dar Părintele Paisie îi zice: "Măi,
Neonile, măi, lasă-i săracii, măi! Mă dor picioarele, dar nu mă
doare limba, măi. Dă-le drumul să vină". Si i-a primit si pe aceia.
Acum Părintele Paisie este cel mai bătrân. A păsit pe 88 de ani la 20
iunie. În 1897 e născut. Părintii lui se chemau Ioan si Ecaterina. Tatăl
lui a fost pădurar multi ani, dintr-un sat Stroiesti, din comuna noastră,
de acolo. Si el a stat la Cozancea 28 de ani. A fost staret acolo si eclesiarh
mare. Apoi l-am adus eu aici la Sihăstria, când eram staret în anul 1948.
L-am cerut la mitropolie, i-am făcut mutatie, lui si părintelui Chiril.
Si de atunci este aici. El a intrat în mănăstire în 1921. Fratii mei, Gherasim
si Vasile, au fost ucenici la dânsul prin 1925-1927.
El cât a putut a mărturisit, cât nu, a citit. Când nu, le-a zis un cuvânt
de folos. N-a respins pe nimeni, cât a putut el. El asa se stinge, în mijlocul
poporului, dar multă lume are să plângă după el. A fost tare răbdător
si tare bun. A fost un om care i-a mângâiat pe toti. Sub epitrahilul lui si-au
aflat mângâiere si liniste mii si mii de suflete în viata lui.
Mila Preasfintei Treimi si Acoperământul Maicii Domnului să fie cu noi si
în veacul de acum si în cel viitor. Amin.
PăRINTELE DIMITRIE BEJAN
CăTRE OBSTEA
MăNăSTIRII SIHăSTRIA
Părinte Cleopa si Părinte Ioanichie,
Vă sărut mâna la amândoi. Mâinile drepte. Mi-ati fost totdeauna foarte dragi
si foarte apropiati, pentru că stiti ce vreti de la Dumnezeu. Să mă ierte
Părintele Cleopa! Asa a fost în constiinta mea, de când l-am văzut si până
astăzi, când fac această declaratie, că este cel mai curat călugăr
la ora actuală din Ortodoxia românească.
Poate pe la Sfântul Munte să se găsească oameni superiori călugărilor
nostri. Iar Părintele Ioanichie, el încă îl caută pe Dumnezeu. Este supraocupat
cu cărti. Scrie! Are darul de a scrie si de a răspândi cuvântul lui Dumnezeu!
Mai ales în partea practică a crestinismului nostru. Să-l ajute Dumnezeu
să-si facă ucenici!
Dacă Părintele Cleopa si Părintele Ioanichie nu lasă ucenici în urma
lor, pustia se instalează la Sihăstria! Si-i păcat! Atâta duh: Paisie,
Cleopa, Ioanichie si a mai fost staretul lor, părintele Ioanichie Moroi…
Acolo a fost un duh bun încă de la înfiintarea acestui schit care a devenit
mănăstire acum. As fi vrut să mor acolo, dar cred că Dumnezeu a hotărât
să mor aici. Nu-s supărat. Noi rămânem cu trup, Părintele Cleopa si
Părintele Ioanichie… Că trupul se dă firii de Dumnezeu zidite. Până
când? Poate într-o mie de ani, poate în mai putin. Ne prefacem! Răsar flori
din noi; răsar copaci, urzici si spini!
Dacă sufletul nostru este bun la Dumnezeu, răsare la căpătâiul nostru
un prun sau un măr sau un pom roditor! Dacă nu, urzici si spini! Peste o
mie de ani nimeni nu va sti de Cleopa si de Ioanichie. Veti fi în rai! Să
vă uitati de acolo, fără binoclu, la călugării de la Sihăstria!
Viitorii călugări! Să veniti si, cu ajutorul lui Dumnezeu, să-i îndrumati!
Este singura noastră obste călugărească care a găsit drumul direct
la mântuire! Poate. Poate să fie si călugării de la Frăsinei! Poate
acolo să fie si mai sporiti, pentru că nu pătrund femei în mănăstire.
Părinte Cleopa si Părinte Ioanichie, să faceti călugări, dar mai târziu,
pe la 30 de ani. Să treacă întâi prin foc. Îl iei de pe băncile scolii
si-l faci preot la 18 ani? Sunt preoti chiar aici; sunt foarte tineri, care
nu stiu si nici nu au auzit de canoane. Trebuie crescuti ani de zile la umbra
unui duhovnic; si încă un duhovnic ales, care să fie bun, perfect si cu
cunostinte depline.
Unii sunt copii! Sunt tineri. Nu stiu că au intrat cu un picior în Rai! Nu
stiu. Nici nu stiu ce-i acela Rai! Nu! N-au cum să stie. Să li se spună!…
Nu-i obligatoriu să fie multă lume în mănăstire. Iar mănăstirile
să rămână, ca întotdeauna, locul în care mergem noi ceilalti să ne împărtăsim!
Vă sărut mâna, Părinte Cleopa si Părinte Ioanichie! Si, când o să
mor, o să mă duc la Dumnezeu si o să spun că faceti treabă bună,
si vă astept în Rai! Dacă suferintele noastre pe pământ vor trage 51%
în cumpăna lui Dumnezeu, si păcatele noastre vor fi numai 49%, atunci intrăm
în Rai! Adică Bunul Dumnezeu apasă pe cumpăna aceea a faptelor bune si
rele, apasă cu un deget si zice: "Hai să fie! Intră în bunătatea
Mea!"
Asta o spun pentru mata, Părinte Cleopa si Părinte Ioanichie, care îmi sunteti
si dragi si superiori ca formatie si ca duh. Nu putem intra la Dumnezeu decât
cu dragoste! Asa se spune în Sfânta Carte. Cu bunătate, zic eu! Numai cu asta.
Trebuie să fii bun nu numai cu cel care îti dă mâncare si haină. Să
fii bun cu cel necăjit…
Eu vă sărut mâna si vă multumesc si vă zic: Să trăiti încă pe
pământ pentru că sunteti necesari. Amin.
RăSPUNSUL PăRINTILOR
DIN MăNăSTIREA SIHăSTRIA
CăTRE PăRINTELE DIMITRIE
Iubite Părinte Dumitru, vă multumim în numele lui Iisus Hristos, Mântuitorul
lumii, pentru cuvântul duhovnicesc ce ni l-ati trimis acum, la început de an
nou. Începutul unui nou an de viată însemnează, pentru noi toti, si începutul
unei vieti noi în Hristos.
Rugati-vă pentru noi, iubite Părinte Dumitru, să ne dea Dumnezeu, în restul
vietii, mai multă râvnă pentru rugăciune, pentru Biserică si lacrimi
de pocăintă, ca să ne putem mântui.
Rugati-vă pentru noi să fim umbriti de harul Sfântului Duh, în această
viată trecătoare, ca să putem mângâia si noi pe cei care vin pentru sfat
si rugăciune, cu mângâierea pe care o primim de la Dumnezeu.
Rugati-vă pentru tara noastră, România, să fie ocrotită, prin mâna lui
Dumnezeu, de toate primejdiile si ispitele ce ne împresoară din toate părtile!
Rugati-vă lui Dumnezeu si Maicii Domnului pentru preoti si ierarhi, pentru
credinciosi si mănăstiri, ca să putem face voia Lui si să dobândim mântuirea
sufletelor noastre, care sunt mai scumpe decât toată lumea.
Rugati-vă pentru Biserica Ortodoxă să iasă biruitoare din lupta aceasta
cumplită cu satana, cu sectele, cu ateismul si să putem creste fii duhovnicesti
vrednici pentru Biserica lui Hristos.
Vă stiu de atâtia ani. V-am fost cu nevrednicie un timp duhovnic si vă pretuim
mult pentru bărbătia, statornicia si credinta cu care va întărit Dumnezeu,
ca să iesiti biruitor din atâtea necazuri, bătăi si închisori, câte ati
suferit pentru Hristos. Că zice Domnul: Cel ce va răbda până în sfârsit,
acela se va mântui.
Sfintia Voastră ati împlinit cu prisosintă acest cuvânt al lui Hristos.
De aceea puteti zice, ca si Sfântul Ioan Gură de Aur: Slavă lui Dumnezeu
pentru toate!
Mâine si eu si sfintia voastră si toti oamenii vom pleca din trup si vom sta
la judecată înaintea Dreptului Judecător, Iisus Hristos.
Să ne rugăm unii pentru altii ca să dobândim împreună mila lui Dumnezeu
si în această viată si în cea viitoare.
Si dacă nu ne vom mai vedea aici în trup, pentru că amândoi suntem bolnavi
si bătrâni, nădăjduim să ne învrednicim a fi în rai, ca împreună cu
toti sfintii si dreptii să-L slăvim pe Tatăl, pe Fiul si pe Duhul Sfânt.
Amin.
Iertati-mă, iubite părinte Dumitre, pe mine păcătosul.
Arhimandrit Cleopa Ilie
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
