| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
SFATURI DUHOVNICESTI
- Părinte, ajungem uneori într-o astfel de stare, încât nici nu ne putem
ruga, nici nu putem dormi, nici nu putem mânca, nici nu putem vorbi, nu avem
nici o dispozitie.
- Auzi ce zice dumnezeiescul părinte Isaac Sirul, că eu nu voi înceta să aduc
pilde, nu de la mine, că eu sunt izvorul a toată răutatea si viclenia si smerenia.
Ce vorbim, vorbim de la Sfintii Părinti ca să ne folosim. Când vei vedea că
esti într-o astfel de stare, te sfătuiesc, omule, să te culci. Si chiar de nu
dormi, stai culcat să se linistească simtirea.
- Dacă nu avem Sfânta Liturghie în fiecare zi la mănăstire, cum ne putem
mântui?
- Nu numai Liturghia te mântuieste. Nu auzi ce spune Sfântul Grigorie Sinaitul?
"Cine are rugăciunea mintii, are si Liturghia, are si toată pravila Bisericii
tot timpul". D-apăi acei care au trăit în pustie, cum a fost Sfântul Marcu
de la pesteră, la care s-a dus Sfântul Serapion, de 95 de ani nu văzuse om,
acela stătea la slujbă? Era în timpul prigoanelor. Si ai văzut, când se ruga
era stâlp de foc de la pământ până la cer. "Dar cei care au trăit în pustie
ani de zile, cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur, si se împărtăseau la trei-patru
ani, oare pentru nevrednicie se împărtăseau asa rar?"
Auzi ce spune Sfântul Efrem: "Biserici aveau pe limbile lor si altare în
inimile lor". Totdeauna erau în comuniune cu Dumnezeu în rugăciune. Pentru
că rugăciunea care se face în biserică este rugăciune obstească. Dar nu cumva
să rămânem numai la aceasta si să nu avem o rugăciune proprie, că ne înselăm.
Că spune Sfântul Teofan Zăvorâtul: "Vai de cei ce au înghetat la rânduiala
tipicului bisericesc si n-au rugăciunea lor proprie!"
- Dar nu este păcat ca atunci când este Liturghia, eu să-mi zic rugăciunea
inimii sau altă rugăciune si să nu fiu atent la slujbă?
- Nu-i adevărat! Pentru că are mare legătură liturghia inimii cu cealaltă de
la sfântul altar. Aceasta este o rugăciune obstească si are mare putere, mai
ales Sfânta Liturghie, si o ajută pe cea din inimă. Că dacă vine o prigoană
si te-ai dus într-o pustie, sau într-un sat, sau într-un bordei, mai ai Liturghie?
În măsura în care se roagă, auzi ce zice Sfântul Nicodim Aghioritul, mintea
este preot, inima este altar; jertfa care se aduce pe acest altar este alegerea
si buna vointă, că de bună voie aleg să mă rog lui Dumnezeu, iar mirosul de
bună mireasmă, tămâia, care se ridică de pe altarul inimii este rugăciunea,
să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta. De pe altarul inimii.
Omul este un fel de biserică în biserică.
În zadar te duci în altarul ăsta, dacă nu ai rugăciunea cea din inimă. Putin
îti foloseste. De aceea, mergerea la biserică îti ajută foarte mult ca să întăresti
rugăciunea din inimă, dar nu o schimbă pe aceea. Tocmai rugăciunile si momentele
Sfintei Liturghii, dacă tu ai lucrare lăuntrică, îti întăresc această lucrare.
Mai mult îti învăpăiază inima de dragostea lui Dumnezeu, când auzi momentele
Sfintei Liturghii, când iese cu Sfintele Daruri, căci credinta vine prin auz.
Ai văzut că a întrebat cineva pe Sfântul Nichifor: "Dacă merg în biserică,
să ascult strana si Liturghia si celelalte, sau să zic rugăciunea inimii?"
Dacă n-ai sporit în rugăciunea mintii, ascultă cu mare atentie Liturghia si
strana, că te ajută să te concentrezi cu mintea în inimă. Foarte mult te ajută.
Iar dacă ai ajuns la rugăciunea de sine miscătoare a mintii, este ca ceasul,
ai pornit inima, eu dorm si inima mea veghează. Permanent inima se roagă. Atunci
si fără să vrei vei rămâne cu rugăciunea asta lăuntrică si în timpul Liturghiei
si în timpul celorlalte rugăciuni, că ajungi la o rugăciune de sine miscătoare.
Permanent se roagă inima. Neîncetat, cum zice apostolul.
Eu am scris câteva predici despre treptele rugăciunii. Am vrut să scriu si una
despre rugăciunea contemplativă, care-i mai înaltă decât rugăciunea inimii,
dar nu are nici un rost la oamenii de azi, că nu o înteleg; este pentru cei
desăvârsiti, aceea este în extaz, rugăciunea cea de foc, în răpire. Am pus acestea
pe care le poate întelege oricine. Noi le-am citit, si numai cu atât am rămas.
Le-am înteles, dar nu le-am lucrat niciodată în viată. Asa este.
- Cum cunoastem noi care este calea cea bună a mântuirii?
- Sfatul bun te va păzi si cugetul drept te va apăra. Si iarăsi zice Scriptura:
Cei ce n-au sfătuitori, cad ca frunzele. De aceea este bine, mamă, să ne mai
sfătuim.
- Cum putem trăi noi în viata de obste fără tulburare?
- Zice Sfântul Ioan Gură de Aur: "Tăria celui din obste este ascultarea;
tăria împăratului stă întru multă ostire; iar tăria celui din liniste este multa
rugăciune. Si căderea celui din obste este neascultarea - când nu face ascultare;
si căderea celui din liniste, împutinarea rugăciunii".
La pustie aveam timp să mă rog 14 ore si mai mult.
- Cum trebuie să ne purtăm, noi crestinii ortodocsi fată de oamenii eretici?
- Nu cumva socotind noi că iubim pe aproapele, să ne lăsăm călcati de cei străini
de dreapta credintă în Hristos, care voiesc a ne depărta pe noi de la Ortodoxie
si a ne impune credinta lor cea strâmbă si eretică. Iar dacă voiesc a ne ataca
credinta noastră cea sfântă sau Sfânta Traditie a Bisericii Ortodoxe, atunci
trebuie să o apărăm cu toată puterea până la moarte, după cum zice Sfântul Nicodim
Aghioritul în Războiul nevăzut.
Se cade, asadar, oricărui preot ortodox si oricărui crestin al Bisericii noastre
dreptmăritoare, să fie un bun ostas al lui Hristos cu toată evlavia si cu mânie
bărbătească si tare să apere, prin cuvânt si prin scris, adevărul dreptei noastre
credinte. Nu se cuvine a fi blând acolo unde nu trebuie a te purta cu blândete.
Acelasi lucru ne învată si Sfântul Pimen cel Mare, zicând: "Se cade nouă
a răbda toate, măcar de ne-ar scoate cineva si ochii sau ne-ar tăia mâna noastră
cea dreaptă, iar dacă cineva voieste a ne depărta si a ne despărti pe noi de
Dumnezeu, atunci să ne mâniem" (Pateric, Cuvântul 118). Si iarăsi zice:
"Întâia oară fugi, a doua oară fugi, a treia oară fă-te sabie cu cel ce
vrea să te despartă pe tine de dreapta credintă".
- Dar cum trebuie să ne comportăm cu acesti oameni?
- Auzi ce spune apostolul? Biserica este Trupul lui Hristos. Cap al Bisericii
este Hristos. Toate sectele mistice si rationaliste, nu numai din România, care
s-au despărtit de Biserică, s-au despărtit de Hristos. Nu mai au legătură cu
Hristos. Gata. Asa este. Si pe sectari, nu în casă, nici în ogradă să nu-i primesti,
ca nu cumva să ne împărtăsim de lucrurile cele rele ale lor si de ereziile lor.
- Si dacă vin cu tot felul de cărti, ce să facem cu ele?
- Pe foc, pe foc, pe foc! Ei au diavoli numiti arhiconi, zice Sfântul Ioan Gură
de Aur. Îi învată toată Scriptura pe de rost, dar pe dos, pe dos, pe dos. Le
tâlcuieste toată Scriptura pe dos. Din Scriptură îti vorbeste, dar pe dos, nu
cum spune Biserica si dogmele Bisericii. Să nu vorbiti cu ei.
- De ce Biserica Ortodoxă nu se prea implică în misionarism, ca să facă cunoscută
dogma ortodoxă în alte părti, cum fac catolicii si celelalte confesiuni?
- Biserica Ortodoxă trăieste! Cea mai mare învătătură este trăirea. Eu am la
spovedanie popor de la tară. Tin traditia sfântă cum au învătat-o de la părintii
lor. Datorită poporului se tine mai tare Ortodoxia la noi.
- În câte feluri se împart oamenii pe pământ, din punct de vedere al credintei
în Dumnezeu?
- Oamenii de pe pământ se împart în trei grupe: crestinii, care cred în Hristos;
necrestini sau păgânii, care nu cred în Evanghelia lui Hristos, ci în anumiti
oameni zeificati, precum Brahma, Buda, Confucius, Mahomed etc., si a treia grupă,
ateii, care nu cred în nici o divinitate.
Necrestinii se împart si ei în trei grupe: monoteisti - evrei si mahomedani;
dualisti - care cred în două principii, al binelui si al răului; si politeisti,
care cred în mai multi idoli sau zei mincinosi.
Crestinii se împart la rândul lor în trei mari confesiuni si Biserici: ortodocsi,
catolici si protestanti. Din protestanti s-au format mai multe ramuri, ca protestanti
de Confesiune Augustană (luterani), reformati, anglicani, metodisti, prezbiterieni
si grupări neoprotestante.
- Care din aceste categorii de crestini au harul mântuirii?
- Biserica noastră Ortodoxă învată că harul este dat tuturor oamenilor (Tit
2, 11), deoarece Dumnezeu voieste ca toti oamenii să se mântuiască si la cunostinta
adevărului să vină (I Timotei 2, 4). Dar harul nu sileste pe nimeni. Oamenii
au libertatea să-l primească si să conlucreze cu el sau să-l respingă. Cei dintâi
se mântuiesc, cei din urmă, nu (Învătătură de Credintă Ortodoxă). Biserica Ortodoxă,
fiind Biserică apostolică, are harul mântuirii.
- Care dintre crestini se vor mântui?
- Numai crestinii care slujesc lui Dumnezeu întru adevăr, aceia se vor mântui,
după cum spune Duhul Sfânt: Aproape este Domnul de toti cei ce-L cheamă pe El
întru adevăr (Psalm 144, 18). Despre oamenii care nu au primit credinta în Dumnezeu
nu putem zice că se mântuiesc, deoarece apostolul ne învată: Este un Domn, o
credintă si un botez (Efeseni 4, 5; I Corinteni 12, 12). Si iarăsi: Pace peste
cei ce vor umbla cu dreptarul aceasta (dreapta credintă) (Galateni 6, 16) si
în alt loc: Cine nu se luptă după lege, nu se încununează (II Timotei 2, 5).
- Toti oamenii au harul Sfântului Duh?
- Păgânii, necredinciosii si apostatii (lepădatii de dreapta credintă) nu au
harul Preasfântului Duh. În Vechiul si Noul Testament, harul Sfântului Duh a
fost făgăduit tuturor celor ce vor crede în Iisus Hristos (Isaia 44, 3; 59,
21; Iezechiel 36, 27; Fapte 2, 17-18). În vremea de apoi multi înselători si
hristosi mincinosi se vor arăta cu viclenie că au harul Sfântului Duh si vor
face semne mari si minuni false cu puterea satanei, spre a însela pe multi si
a-i îndepărta de la dreapta credintă, precum a zis Domnul (Matei 24, 24).
Vrăjitorii, proorocii mincinosi, ereticii, înselă-torii si făcătorii de minuni
false sunt urâciune înaintea Domnului si Dumnezeu nu ascultă de ei (Levitic
20, 27; Deuteronom 18, 10-12).
Crestinii care cad în păcate grele întristează Duhul Sfânt (Efeseni 4, 30).
Totusi nu pierd harul mântuirii. Dacă se vor întoarce din toată inima la spovedanie
si la lucrarea faptelor bune, iarăsi dobândesc harul Preasfântului Duh, fiindcă
primul păcat împotriva Sfântului Duh săvârsit de ei este, după cum zice în Învătătura
de Credintă Ortodoxă, "răutatea neîncrederii adevărului arătat si dovedit,
al dreptei credinte în Hristos".
- Părinte Cleopa, dati-ne un cuvânt de încheiere.
- Cuvânt de încheiere trebuie mai întâi să mă prihănesc pe sinemi că vorbesc
ce nu fac. Si de aceea vă rog să vă rugati pentru mine, păcătosul, ca să-mi
aduc aminte de cuvintele Sfântului Ioan Scărarul: "Cade-se celui ce învată
si nu face, ca, rusinându-se de cuvintele sale, să înceapă si el a lucra într-o
bună zi".
Asa si eu, poate vorbind la altul, mă gândesc si eu vreodată să fac. Pentru
că de vorbit este usor. Nimic nu-i mai usor ca vorba. Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
