| [ drumul
sufletului dupa moarte ] |
 |
|
|
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
Frati crestini, vreau să vă vorbesc despre chemarea lui Dumnezeu si de ascultarea
omului de Dumnezeu si de ascultarea tuturor zidirilor Sale. Dar vreau mai ales
să vorbesc despre chemarea neamului celui cuvântător al oamenilor si să vă spun
în câte chipuri ne cheamă Dumnezeu pe noi.
Dumnezeu cheamă popoarele pământului la pocăintă prin foamete, cu secetă,
cu boli, de parcă le-ar spune: Iată, Eu sunt Acela despre Care spune Ieremia
proorocul că voi da ploaie peste zece cetăti si peste două nu voi ploua.
Si iarăsi, voi da ploaie peste două cetăti si peste zece n-am să dau
ploaie, ca să vă arăt că Eu sunt Dumnezeul norilor si Tatăl ploilor,
cum a zis si Iov.
Am auzit că la televizor, când se dă buletinul meteorologic, se arată
harta tării spunându-se: aici plouă, si se arată vreo 10-15 puncte unde
plouă în tară, iar în cea mai mare parte a tării nu plouă. Auzind aceasta,
foarte m-am folosit. Si mi-am adus aminte de cuvintele proorocului Ieremia si
mi-am zis: Iată cum se împlinesc sub ochii nostri, că plouă în câteva
sate si în 20-30 nu plouă.
Deci în mâna lui Dumnezeu sunt ploile si norii si furtunile si vânturile. Căci
spune Hristos: Anii si vremile le-a pus Tatăl întru a Sa stăpânire. Nimeni
nu-I poate cere socoteala Lui de ce a lăsat secetă sau furtună; nimeni
nu poate opri vânturile si ploile, nimeni nu le poate aduce, decât mâna cea
atotpu-ternică a lui Dumnezeu. Deci, iată, uneori ne cheamă Dumnezeu cu
secetă, alteori cu grindină, alteori cu fulgere, când trăsneste pe multi,
alteori ne cheamă cu foamete, alteori cu boli.
Alteori dă Dumnezeu boală si molimă si nu este casă unde să nu fie
un bolnav. Alteori ne cheamă cu războaie, alteori cu robie, alteori cu glasul
Scripturilor când zice: Veniti la Mine toti cei osteniti si împovărati si
Eu vă voi odihni pe voi. Si altă dată zice: Cel ce vrea să vină după
Mine, să se lepede de sine, să-si ia crucea sa si să-Mi urmeze Mie.
Deci iată că ne cheamă Dumnezeu si prin stihii, si prin cutremure si prin
secetă; ne cheamă prin boli si prin necazuri, prin scârbe, prin toate cheamă
popoa-rele la El să cunoască că este un Tată în cer si că poate face
cu popoarele câte voieste.
Ce spune Isaia? Doamne, Tu ai zidit pământul ca pe o nimica si toate popoarele
pământului înaintea Ta sunt ca o picătură într-o cadă (Isaia 40, 15).
Ce putere are o picătură într-o cadă? Sau ce este de vei lua o lingură
de apă din oceanul cel fără de margini al mărilor? Asa suntem noi de
mici si de slabi înaintea lui Dumnezeu. Ne cheamă Dumnezeu prin glasul Scripturii,
ne cheamă prin glasul zidirilor ce pornesc asupra noastră cu secetă sau
cu ploaie prea multă sau cu cutremur; ne cheamă Dumnezeu prin arsită,
dar ne cheamă si în alt fel.
Cum? Prin glasul constiintei. Nu vezi, când păcătuim sau gresim, ne mustră
cugetul îndată. Te întreabă: "Omule, de ce ai făcut aceasta? De ce
ai furat de la vecinul? De ce ai luat femeia altuia? De ce ai omorât pruncul
nevinovat în pântece? De ce ai râs de cele sfinte? De ce fumezi? De ce nu mergi
la biserică Duminica si sărbătoarea? De ce nu cresti copiii în frica lui
Dumnezeu? De ce nu postesti cele patru posturi de peste an si vinerea si miercurea
si te faci asemenea cu iudeii? De ce urăsti pe fratele tău? De ce hulesti
pe Dumnezeu când esti în scârbă?"
Prin toate ne mustră constiinta când gresim. Ea este glasul lui Dumnezeu care
ne cheamă la El: "Omule, ai gresit. Eu te iert, dar să nu mai faci.
Vino la Mine, căci la Mine este izvorul iertării, al iubirii si al milostivirii.
Pune început bun de azi înainte, să nu mai păcătuiesti".
Deci constiinta este glasul lui Dumnezeu în inima noastră. Această lege
s-a pus înainte de toate legile omenesti.
Zic o seamă de oameni putin credinciosi: "Pe noi, crestinii, Dumnezeu
o să ne judece si o să ne pedepsească după Evanghelie, dar popoarele
care nu cunosc pe Dumnezeu, cum este China, cum este Japonia, India, care se
închină la zei si la vrăjitori, cum are să le pedepsească Dumnezeu?
Căci n-au avut Evanghelia si n-au stiut ce este păcat. De aceea nu se pot
îndrepta".
Auzi ce spune dumnezeiescul Apostol Pavel în Epistola sa către Romani: Cele
nevăzute ale lui Dumnezeu, de la începutul zidirii lumii prin făpturi întelegându-se
se văd, adică vesnica Lui putere si dumnezeire (Romani 1, 20). Deci toate
popoarele lumii, în ziua judecătii, se vor judeca după patru legi. Asa dogmatisesc
Sfintii Părinti. Cei ce n-au avut legea scrisă, se vor judeca după două
legi: după legea constiintei, pe care a pus-o în om la zidirea lui, si după
legea zidirilor. Cum, după legea zidirilor? Iată cum:
Toate care sunt în jurul nostru vorbesc cu noi. Căci spune Sfântul Grigorie
de Nyssa în Viata lui Moise: "Ca o trâmbită din înaltul cerului vorbesc
zidirile cu noi si strigă că este un Ziditor". Si ce spune proorocul
David: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mâinilor Lui o vesteste tăria.
Cum vorbesc cerurile cu noi? Cum vorbeste tăria cu noi si vesteste puterea
lui Dumnezeu? Iată cum:
Când te uiti seara la cerul înstelat si-l vezi plin de stele si împodobit ca
un candelabru plin de lumină si vezi luna plină strălucind pe cer si rânduiala
cea prea frumoasă cu care se conduc stelele si galaxiile si constelatiile
cerului cu atâta precizie, încât nici cei mai mari savanti ai lumii nu ajung
să facă calendarul după ele, atunci zici cu proorocul: Doamne, ce este
omul, că-l pomenesti pe el sau fiul omului, să-l cercetezi pe el? Si atunci
îti dai seama că aceste stele, aceste miscări ale lor sunt făcute si purtate
de mâna lui Dumnezeu. El a fost Creatorul, El este Cârmui-torul lor. Îti dai
seama că lumea aceasta are o minte care le îndrumă, că este un Dumnezeu
Care le-a făcut si o mână nevăzută care le poartă de grijă, ca si
nouă.
Asa vorbesc cerurile cu noi, încât văzându-le, cunoastem prin ele pe Ziditorul
cerului. Când ne uităm la soare si-l vedem cum luminează, că nu putem
să-l privim decât câteva minute si orbim, ne aducem aminte de Cel ce a făcut
soarele atât de frumos, atât de luminos. Si ne dăm seama că Cel ce l-a făcut
pe el, Soarele dreptătii, străluceste de miliarde de ori mai mult ca el.
Si asa soarele laudă pe Dumnezeu. Căci se zice: Lăudati-L pe El soarele
si luna, lăudati-L pe El toate stelele si lumina. Cum laudă soarele pe Dumnezeu?
Cum Îl laudă luna, stelele, cerurile, tot firmamentul, toată zidirea?
Prin existenta si prin miscarea lor. Căci "altele sunt contemplatiile
zidirilor si altele sunt legile lor", zice Sfântul Maxim Mărturisitorul
în Filocalie. Contemplatia are loc când ne gândim la cine le-a făcut. Iar
legile lor sunt rânduielile după care se miscă în univers. Si amândouă
sunt făcute de Dumnezeu: existenta lor si legile după care se miscă ele.
Asa vorbesc cu noi soarele, luna, stelele si cerurile, florile si păsările,
animalele si fiarele, văile si apele, noianurile si aerul, vânturile si toate
stihiile. Toate vorbesc cu noi si ne spun că este un Ziditor, un Dumnezeu
în cer Care le-a făcut, le tine si le miscă.
Deci după legea constiintei si după legea zidirilor se vor judeca cei ce
n-au avut legea cea scrisă. Începând de la Moise, căruia Dumnezeu i-a dat
tablele Legii pe Muntele Sinai, poporul iudeu se va judeca după Legea scrisă,
iar toate popoarele care au cunoscut Evanghelia, se vor judeca după Legea
darului, legea dragostei si a desăvârsirii. De la începutul lumii, astăzi
si vesnic, zidirea vorbeste despre Ziditorul ei.
Un necredincios oarecare mergea pe Oceanul Atlantic, pe un vapor mare, un transatlantic.
Si un sărman misionar predica pe vapor noaptea despre Dumnezeu, despre minunile
Lui care se văd pe cer, sus, pe pământ si în ape. Iar necredinciosul, ca
să ia în batjocură pe misionar, a luat binoclul si se tot uita lung la stele.
Iar misionarul lui Hristos predica cu foc, pentru că Dumnezeu dă putere
multă în cuvânt celor ce-L binevestesc pe El si-L predică pe Dumnezeul Cel
adevărat, pe stăpânul Zidirii.
La urmă vine cel necredincios si zice către preot: "Părinte, tot
predici pe Dumnezeu, dar eu m-am uitat prin binoclu la stele si nu L-am văzut.
Nu stiu unde-I". Iar misionarul lui Hristos i-a spus: "Bine zici frate,
că nu-L vezi, si în acest fel nici n-ai să-L vezi în veacul veacului. Dar
stii de ce? Ca să-L vezi pe Dumnezeu trebuie să cureti inima de necredintă
si de păgânătate, căci asa ne învată pe noi Evanghelia, spunându-ne
în fericirea a sasea: Fericiti cei curati cu inima, că aceia vor vedea pe
Dumnezeu. Deci drept ai zis, pentru că nu L-ai văzut si nici n-ai să-L
vezi în veacul veacului, până ce nu-ti vei curăti inima ta de necredintă,
de răutate si de păcate. Atunci ai să-L vezi pe Dumnezeu prin lumina credintei".
Asa si azi. Sunt multi oameni care nu aud chemarea lui Dumnezeu. Si dacă nu
o auzim, o să pună biciul pe noi, o să ne cheme mai aspru. Dacă ne vom
întoarce, El o să dea ploaie timpurie si belsug si sănătate si fericire,
că în mâna Lui este viata si moartea. Iar dacă nu, stie El cum să tragă
frâul calului. Căci zice Ilie Miniat că lumea aceasta este ca un cal sirep,
care aleargă pururea spre pierzare, aleargă la păcate, spre fundul iadului.
Dar Dumnezeu va pune frâu acestui cal neastâmpărat. Si care e frâul calului?
Care e frâna lui Dumnezeu cu care trage lumea la Dânsul? Sunt bolile, seceta,
robiile, războa-iele, moartea, suferintele si toate necazurile.
Când este război, ce cerem? "Dă, Doamne, pace!" Când suntem bolnavi
cerem: "Dă-ne, Doamne, sănătate". Când nu plouă: "Dă-ne,
Doamne, apă, că murim de sete!" Când suntem robi: "Scapă-ne,
Doamne, de robie!" Deci bine ne face Dumnezeu. Stie El să tină în frâu
această lume, care aleargă ca un cal sirep la prăpăd, la pierzare. Auzi
ce spune proorocul: Însă cu zăbală si cu frâu, Doamne, fălcile lor vei
strânge, ale celor ce nu se apropie de Tine. Nu ne apropiem de bună voie,
ne pune zăbală si frâu si ne întoarce înapoi, pentru că are putere, căci
este Dumnezeu, Care poate să coboare în iad, să ridice, să omoare si să
facă viu.
Deci, fratii mei, când vom întelege că Dumnezeu ne cheamă prin boli, prin
suferinte, prin pagube, prin necazuri, prin robie, prin secetă, să nu stăm
împietriti, ci să ne întoarcem acasă la Tata si să zicem: "Iartă-ne
nouă, Doamne, păcatele si ne miluieste pe noi". Atunci Bunul Dumnezeu
ne iartă, pentru că El nu ne ceartă din ură. Adevăratul părinte
nu bate copiii săi din ură. Doamne fereste! Care mamă sau tată ar vrea
să-si bată copiii degeaba, să-si bată joc de dânsii? Nu! Ci dacă vede
că vreunul azi nu ascultă si mâine nu ascultă si poimâine nu ascultă,
si-i încăpătânat si-i răspunde împotrivă si face după voia lui cea
rea, pune mâna fără să vrea pe vargă sau pe curea sau pe băt. Pentru
ce? Pentru că vede că acest copil a pornit pe căi rele si merge din rău
în mai rău, se duce în prăpastie si dacă îl va bate mai pe urmă, va
fi prea târziu.
Asa face si Dumnezeu cu noi. Noi suntem toti fiii lui Dumnezeu după dar. Auzi
ce zice Scriptura: Eu am zis: dumnezei sunteti si fii ai Celui Prea Înalt toti.
Iar voi ca niste oameni muriti si ca unul din boieri cădeti, adică ca unul
din diavoli. Dacă suntem fiii lui Dumnezeu după dar si avem darul punerii
de fii prin Sfântul Botez, avem Biserica mamă si pe Dumnezeu Tată, după
cum zicem pururea: Tatăl nostru Care esti în ceruri, dacă-i asa, să stăm
pururea cu ochii mintii la Tatăl nostru si să stim că dacă nu vom voi
de bună voie să-L iubim si să-L cunoastem că există, El va pune mâna
pe vargă.
Dar mai bine să ascultăm din dragoste si să-L iubim pe Dumnezeu si să
facem poruncile Lui din cumintenie, ca El pururea să aibă milă de noi
si să ne poarte de grijă.
Apostolii au ascultat de Hristos, proorocii au ascultat, cerul ascultă, pământul
ascultă, roua ascultă, grindina ascultă, stelele ascultă, noianurile
si toată natura ascultă! Numai omul, fiinta cea ratională, nu vrea să
asculte de Părintele său Cel ceresc. Dar băgati de seamă că mâna lui
Dumnezeu are si vargă cu care ne poate bate.
Deci să stăm bine, să luăm aminte! Să nu uitati, de astăzi înainte,
că orice necaz care vine peste noi, este o chemare a lui Dumnezeu. Căci
zice: Dumnezeu bate pe tot fiul pe care-l primeste.
Si să nu cârtim dacă suntem chemati într-un fel sau altul, căci spune
Apostolul Pavel: Fiecare, întru ceea ce este chemat, întru aceea să rămână!
Te-a chemat Dumnezeu sărac, nu dori să te îmbogătesti; te-a chemat să
fii călugăr, călugăr să rămâi până la moarte; te-a chemat să
fii preot, preot vrednic să fii; te-a chemat să fii meserias, meserias bun
si cinstit să fii; te-a chemat să fii filosof sau mecanic sau în alt serviciu,
asa să rămâi. Dar să slujesti cu cinste, să cunosti că Dumnezeu este
Cel ce te-a chemat într-un fel sau altul si fiecare din noi întru ceea ce este
chemat, întru aceea să rămână! Amin.
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan
Ne vorbeste Parintele Cleopa - vol. 1-10 Editura Episcopiei Romanului 1995-2000
DESPRE
APOCALIPSA
O ISTORIOARA ADEVARATA
VINDECAREA CELOR DOI DEMONIZATI DIN GADARA
CUVaNT CATRE MAICA IRINA, AFLATA iN SUFERINTA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE DIN ANUL 1983
PREDICA LA CALUGARIA PARINTELUI NIFON
DESPRE PUTEREA MILOSTENIEI SI POCAINTA CEA ADEVARATA
CUVaNT LA iNCEPUTUL POSTULUI MARE, DIN ANUL 1984
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR DAMASCHIN SI VITALIE
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR MACARIE, IOANICHIE SI IACOV
PREDICA LA CALUGARIA PARINTILOR IERONIM SI AUGUSTIN
DIN PRISOSUL INIMII GRAIESTE GURA
DIAVOLUL CARE S-A TRANSFORMAT iN iNGER DE LUMINA
CHEMAREA LUI DUMNEZEU SI ASCULTAREA OMULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 1
MESAJE DUHOVNICESTI ALE MARILOR PARINTI
CUVaNT LA NASTEREA DOMNULUI
CUVaNT LA SOBORUL MAICII DOMNULUI
DESPRE ANUL NOU SI DESPRE CALENDAR
O MINUNE CU SFaNTA ICOANA A MaNTUITORULUI
CUVaNT DESPRE RAI
MARIA PARTEA CEA BUNA SI-A ALES
CUVaNT LA CINA CEA MARE
CUM SA PRAZNUIM DUHOVNICESTE
DUMNEZEU ESTE TOTUL iNTRU TOATE SI iNTRU NIMENI,
NIMIC
DRAGOSTEA FATA DE ZIDIREA LUI DUMNEZEU
FILOSOFIA PAIANJENULUI
DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU
iNDOIALA iN CREDINTA
DESPRE RUGACIUNE
CUVaNT LA iNMORMaNTAREA PARINTELUI AMBROZIE
DOGARU
SFATURI DUHOVNICESTI 2
PREDICA LA NASTEREA SFaNTULUI IOAN BOTEZATORUL
O ISTORIOARA CU FEMEILE CARE FAC AVORTURI
TREPTELE URCUSULUI DUHOVNICESC SAU "iNALTAREA
LA CER"
iNSEMNATATEA CELOR SAPTE LAUDE ALE BISERICII
CELE TREI TREPTE ALE MaNIEI
DESPRE CRESTEREA COPIILOR iN FRICA DE DUMNEZEU
NEASCULTAREA DE PARINTI
PEDEAPSA PENTRU COPIII CARE SE RIDICA iMPOTRIVA PARINTILOR
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
MUTAREA MUNTELUI ADAR CU RUGACIUNEA
DARURILE MAICII DOMNULUI
CALUGARUL CARUIA I S-A ARATAT MAICA DOMNULUI
CaNTAREA AXIONULUI "AXION ESTIN"
JUDECATA! O, JUDECATA!
POTOPUL CU APA SI POTOPUL CU FOC
CE VRETI SA VA FACA VOUA OAMENII, FACETI SI VOI LOR ASEMENEA
CELE PATRU ISPITE ALE OMULUI DIN VREMEA MORTII
OMUL CA IARBA, ZILELE LUI CA FLOAREA CaMPULUI
SFATURI DUHOVNICESTI 3
SFATUL DRACILOR
DESPRE MOARTE
DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
DESPRE PAZA MINTII
SFANTA SPOVEDANIE
SFANTA IMPARTASANIE
SFANTA CRUCE
DESPRE DRAGOSTEA DE DUMNEZEU
DESPRE FELUL LACRIMILOR
HARUL MANTUIRII
DESPRE IUBIREA DE ARGINT
POCAINTA IMPARATULUI MANASE
CUGETAREA LA MOARTE
CELE PATRU LEGI DUPA CARE VA JUDECA HRISTOS LUMEA
JUDECATA DE APOI
DESPRE VISE SI VEDENII FALSE
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
INTREBARI DE CREDINTA
DESPRE APOSTOLI SI IERARHIA BISERICII
ROLUL FEMEII IN FAMILIE, SOCIETATE SI IN BISERICA
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
PUTEREA SFINTEI CRUCI
CUM CITIM IN SFANTA SCRIPTURA
VORBIREA LUI DUMNEZEU CU NOI
ROLUL CELOR PATRUZECI DE SFINTE LITURGHII
STILUL VECHI SI NOU
PREDICA LA SCHIMBAREA LA FATA
PATIMA DOMNULUI
CINSTIREA MAICII DOMNULUI
CELE 14 REGULI PENTRU MERGEREA LA BISERICA
SA NU JUDECAM PREOTII !
LUCRAREA CONSTIINTEI
NUNTA CRESTINA
IDOLUL NOROC
INIMA DE MAMA
MINUNEA FACUTA DE DUMNEZEU CU VADUVA ANASTASIA
SINODUL AL VII-LEA ECUMENIC
PILDA SEMANATORULUI
PROOROCII MINCINOSI
DESPRE RAI
DESPRE IAD
DRUMUL SUFLETULUI DUPA MOARTE
DESPRE VRAJITORIE
TREPTELE RUGACIUNII
DREAPTA CREDINTA A NEAMULUI ROMANESC
SFATURI DUHOVNICESTI
Lumina si faptele credintei - convorbiri cu Parintele Cleopa
1. Introducere
2. Despre creatie, caderea omului, rai si iad
3. Despre credinta, nadejde, dragoste si har
4. Despre rugaciune si Sfanta Liturghie
5. Despre pacat, spovedanie, Sfanta Impartasanie
6. Despre casatorie, datoriile sotilor si copiilor
7. Despre suferinta, ispite, vrajitorie
8. Despre rugaciune, lacrimi, duhovnicie, datoriile
preotilor
9. Despre ingeri, moarte, viata viitoare si judecata
de apoi
10. Diverse cuvinte de folos, secte, ecumenism
11. Alte cuvinte de folos
12. Despre energiile necreate
13. Rolul ispitelor in mantuire
14. Despre copii si tineretul crestin
15. Prozelitismul
sectar, indemnuri si sfaturi pentru toti
Interviuri audio/video cu Parintele Cleopa
Predici ale Parintelui Cleopa la duminicile de peste an (pe alt site)
Parintele Arsenie Papacioc
 |
Ne vorbeste Parintele Arsenie - vol. 1-3
- Despre smerenie
- Sfaturi duhovnicesti
- Sfintele Taine
- Taina Iubirii
- Interviu despre calugarie
- Ortodoxie si secte
- Dialog cu tinerii despre casatorie
- Despre calugarie si casatorie
- Convorbiri duhovnicesti I (NOU)
- Convorbiri duhovnicesti II (NOU)
Interviuri audio/video cu Parintele Arsenie
