2) Un frate oarecare sezand singur deosebi la chilii ( + ) se tulbura. Si mergand catre avva Theodor al Fermei, i-a spus lui despre tulburarea sa. Iar batranul i-a zis : mergi, smereste-ti gandul tau si te supune si petreci impreuna cu altii ! Si dupa catava vreme, s-a intors catre batranul si i-a zis lui : nici impreuna cu oamenii nu ma odihnesc. Si i-a zis batranul : daca nici singur deosebi nu te odihnesti, nici impreuna cu altii nu te impaci, pentru ce ai iesit la viata calugareasca ? Au nu ca sa suferi necazurile ? Spune-mi, cati ani ai de cand esti in chipul acesta ? Raspuns-a fratele : opt. Zis-a lui batranul : cu adevarat eu am in chipul acesta saptezeci de ani si nici intr-o zi n-am aflat odihna si tu in opt ani voiesti sa ai odihna ? Si aceasta auzind fratele, intarindu-se s-a dus.
3) S-a dus odata un frate catre avva Theodor si a facut trei
zile, rugandu-l ca sa auda vreun cuvant. Iar el nu i-a raspuns lui. Si a iesit
scarbit. Zis-a catre el ucenicul lui : avvo, cum "de nu i-ai zis vreun cuvant,
caci s-a dus scarbit ? Si
3) S-a dus odata un frate catre avva Theodor si a facut trei zile, rugandu-l
ca sa auda vreun cuvant. Iar el nu i-a raspuns lui. Si a iesit scarbit. Zis-a
catre el ucenicul lui : avvo, cum "de nu i-ai zis vreun cuvant, caci s-a dus
scarbit ? Si i-a zis batranul : cu adevarat nu i-am grait lui, caci este negutator
si in cuvinte straine voieste sa se slaveasca.
4 ) Zis-a avva Theodor iarasi : de ai prietesug cu cineva si se va intampla
sa cada el in ispita curviei, de poti, da-i lui mana si trage-l in sus. Iar
de va cadea in eres si nu se va pleca tie sa se intoarca, degraba taie-l pe
el de la tine, ca nu cumva zabovindu-te sa cazi impreuna cu el in groapa.
5 ) Se spunea pentru avva Theodor ai Fermei, ca aceste trei capete avea mai
presus decat altii : neaverea, nevointa si fuga de oameni.
6 ) Petrecea o data avva Theodor cu fratii in Schit si mancand ei, luau cu evlavie
paharele, tacand si nezicand cuvantul : iarta ! Si a zis avva Theodor : au pierdut
calugarii obiceiul cel bun, nezicand : iarta.
7 ) L-a intrebat pe el un frate, zicand : voiesti, avvo, sa nu mananc paine
cateva zile ? Si i-a zis lui batranul : bine faci, ca si eu am facut asa. Si
i-a zis lui fratele : voiesc sa pun nautul meu in pitarie si sa-l fac faina.
Zis-a lui batranul : daca iarasi te duci la pitarie, fa-ti painea ta ! Si ce
este trebuinta de aeeasta purtare ?
8 ) A venit unul din batrani catre avva Theodor si a zis lui : iata, cutare
frate s-a intors in lume. Si i-a zis lui batranul : pentru aceasta te minunezi
? Nu te minuna, ci mai vartos te minuneaza de vei auzi, ca a putut cineva sa
scape din gura vrajmasului.
9) Un frate a venit la avva Theodor si a inceput a grai si a cerca lucruri,
pe care inca nu le facuse si i-a zis lui batranul : inca nu ai aflat corabia,
nici vasele tale nu le-ai pus si mai inainte de a inota, ai ajuns acum la cetatea
aceea ? Deci, dupa ce vei face intai lucrul, vei veni la acelea despre care
graiesti acum !
10 ) Acestasi s-a dus odata la avva Ioan, care. era famen din nastere si dupa
ce au vorbit ei impreuna a zis avva Theodor : cand eram in Schit, lucrul sufletului
era lucrul nostru de capetenie, iar lucrul mainilor il aveam sub lucrul sufletului.
Iar acum s-a facut lucrul sufletului sub lucrul mainilor si cel de sub lucru
a devenit lucru. Si l-a intrebat fratele ( avva Ioan ), zicand : care este lucrul
sufletului pe care acum il avem sub lucru ? Si care este cel de sub lucru pe
care acum il avem lucru ? Si a raspuns batranul : toate cele ce se fac pentru
porunca lui Dumnezeu este lucru al sufletului; iar a lucra pentru sine si a
aduna, acestea trebuie sa le avem sub lucru. Si a zis fratele : lumineaza-mi
mie pricina aceasta. Si a zis batranul : iata, auzi de mine ca sunt bolnav si
esti dator sa ma cercetezi, dar zici in sine-ti : sa-mi las lucrul meu acum
si sa ma duc ? Mai bine sa-l sfarsesc intai si apoi sa ma duc ? Ti se intimpla
inca si alta pricina si poate nicidecum nu te duci. Iarasi alt frate iti zice
tie : da-mi ajutor, frate ! Si zici : sa-mi las lucrul meu si sa merg sa lucrez
cu aceasta ? Deci, de nu te vei duce, lasi porunca lui Dumnezeu care este lucrul
sufletului si faci pe cel de sub lucru, care este lucrul mainilor.
11) Zis-a avva Teodor al Fermii, ca omul care este intru pocainta, nu este legat
de porunca.
12 ) Acestasi a zis : alta fapta buna nu este, ca nedefaimarea.
13 ) Zis-a iarasi : omul care stie dulceata chiliei, fuge ( de lume ), si nu
ar necinsti pe aproapele sau.
14 ) Zis-a iarasi : de nu ma voi departa pe sine-mi de la milostivirile acestea,
nu ma vor lasa sa fiu monah.
15) Zis-a iarasi : multi in vremea aceasta au ales odihna mai inainte de a le-o
da lor Dumnezeu.
16 ) Un frate a intrebat pe avva Theodor, zicand : voiesc sa plinesc poruncile.
Zis-a lui batranul despre avva Teona, ca a spus si acela oarecand, ca a voit
sa plineasca gandul lui Dumnezeu si luand faina s-a dus la pitarie si a facut
paine. Si cerandu-i lui niste saraci a dat painile. Si iarasi cerandu-i lui
altii, a dat cosnitele si haina pe care o purta. Si a intrat in chilie, incingandu-se
peste camasa. Si asa iarasi se prihanea pe sine, zicand ca nu a plinit porunca
lui Dumnezeu.
18 ) S-a bolnavit odata avva Iosif si a trimis la avva Theodor, zicand : vino,
ca sa te vad mai inainte de a iesi din trup. Si era pe la jumatatea saptamanii
si nu s-a dus, ci a trimis, zicand : de vei ramane pana sambata, voi veni; iar
de te vei duce, ne vom vedea in lumea cealaita.
19 ) Un frate a zis lui avva Theodor : spune-mi un cuvant, caci pier ! Si cu
osteneala a zis lui cuviosul : eu ma primejduiesc si ce pot sa-ti spun ?
20 ) Un frate a venit la avva Theodor, ca sa-l invete sa coasa cosnite, aducand
si funia cea impletita. Iar batranul i-a zis lui : mergi si vino dimineata aici
! Si sculandu-se batranul, i-a muiat funia cea impletita si i-a gatit inceputui
cusaturii, zicand : asa si asa sa faci si l-a lasat pe el. Si intrand in chilia
sa, a sezut batranul. Si la vreme i-a pus fratelui de a mancat si l-a trimis
la locul sau. Dimineata a venit iarasi fratele si i-a zis batranul : ia-ti funia
de aici si du-te, caci ai venit sa ma bagi in ispita si in griji ! Si nu l-a
mai lasat pe el inlauntru.
21 ) Zis-a ucenicul lui avva Theodor, ca a venit odata unul sa vanda ceapa si
i-a umplut un vas. Si a zis batranul : umple-l de grau si-l da lui. Si erau
doua gramezi de grau : una curata si una proasta.Si i-am umplut vasul din gramada
cea proasta - zice ucenicul. Iar batranul a cautat la mine aspru si cu mahnire.
Si de frica am cazut si am spart vasul si i-am facut metanie. Si zice batranul
: scoala, nu e a ta vina, ci eu am gresit ca ti-am zis ! Si intrand batranul,
i-a umplut sanul de grau curat si i-a dat lui impreuna cu cepele.
22 ) S-a dus odata avva Theodor cu fratele sa ia apa si mergand mai inainte
fratele la foc a vazut un sarpe. Si i-a zis lui batranul : du-te de-l calca
pe cap ! Dar temandu-se nu s-a dus. Atunci a venit batranul si vazandu-l fiara
si rusinandu-se, a fugit in pustie.
23 ) Intrebat-a oarecine pe avva Theodor : de se va face de naprasna vreo cadere
si tu te temi, avvo ? I-a zis lui batranul : de se va lipi cerul de pamant,
Theodor nu se teme; caci s-a fost rugat lui Dumnezeu ca sa se ridice de la dansul
frica. Pentru aceasta l-a si intrebat pe el.
24 ) Se spunea despre dansul, ca facandu-se diacon in Schit, nu vrea sa primeasca
sa slujeasca diaconiceste si in multe locuri a fugit. Si iarasi l-au adus batranii
zicandu-i : nu-ti lasa slujba ta ! Le - a zis lor avva Theodor : lasati-ma sa
ma rog lui Dumnezeu, ca sa stiu de ma va incredinta sa stau in locul slujbei
mele ! Si rugandu-se lui Dumnezeu, zicea : de este voia Ta, ca sa stau in locul
slujbei mele incredinteaza-ma ! Si s-a aratat lui un stalp de foc de la pamant
pana la cer si grai s-a facut zicand : de poti sa te faci ca stalpul acesta,
du-te si slujeste diaconiceste ! Iar el auzind, a judecat sa nu mai primeasca.
Deci vedind el la biserica i-au facut lui metanie fratii, zicand : daca nu voiesti
sa slujesti diaconiceste, macar potirul sa-l tii. Si n-a suferit nici aceasta
si a zis : de nu ma veti lasa, ma duc din locul acesta, si asa l-au lasat.
25 ) Se zicea inca pentru-dansul ca dupa ce s-a pustiit Schitul, a venit sa
ramana la Fermi; si fiindca imbatranise, slabise cu trupul. Deci i-au adus lui
unii bucate si cele ce ii aducea lui cel dintai le da celui de al doilea si
asa mai departe. Iar in ceasul gustarii, manca ceea ce ii aducea cineva.
26 ) Se zicea pentru avva Theodor ca atunci cand sedea la schit a venit la dansul
dracul vrand sa intre si l-a legat afara de chilie. Si iarasi alt drac a venit
sa intre, dar si pe acesta l-a legat. Si mai venind si al treilea drac a gasit
legati pe cei doi si le-a zis lor : ce stati voi aici afara ? Si i-au raspuns
lui : fiindca sade inlauntru ( cuviosul ) si nu ne lasa sa intram. Si acesta
facand sila, se ispitea sa intre. Iar batranul l-a legat pe acesta. Deci, temandu-se
dracii de rugaciunile batranului, il rugau zicand : slobozeste-ne pe noi. Si
le-a zis lor batranul : duceti-va ! si rusinandu-se ei, s-au dus.
27 ) Povestit-a oarecarele din parinti pentru avva Theodor al Fermei, ca a venit
odata, pe seara, la dansul si l-a gasit purtand o haina rupta, avand pieptul
gol si tinand culionul dinainte. Si iata un comis a venit sa-l vada si batand
acela la usa, a iesit batranul sa-i deschida si intalnindu-se cu el, a sezut
la usa sa graiasca cu dansul. Iar parintele, care era de fata, a luat o bucata
de panza si i-a acoperit umerii. Dar batranul a intins mana si a lepadat-o.
Iar dupa ce s-a dus comisul, i-a zis lui : avvo, de ce ai facut aceasta ? A
venit omul sa se foloseasca, au doara vrei ca sa se sminteasca ? Si i-a raspuns
batranul : ce-mi spui, avvo ? Oare tot oamenilor slujim ? Mi-am facut trebuinta.
Cei ce vrea sa se foloseasca, sa se foloseasca; cel ce vrea sa se sminteasca,
sa se sminteasca. Caci eu oricum ma aflu, asa intampin. A poruncit inca si ucenicului
sau, zicand : de va veni cineva voind sa ma vada, sa nu-i zici lui ceva omenesc;
ci de mananc spune ca mananc, iar de dorm, spune ca dorm !
28 ) Au venit odata asupra lui trei talhari si doi il tineau pe dansul, iar
unui cara vasele lui. Iar dupa ce au scos cartile si voiau sa ia si vasul sau,
atunci le-a zis lor : acesta lasati-l ! Dar ei nu vroiau. Si smancindu-si mainile
sale, i-a trantit pe amandoi. Si vazand talharii, s-au infricosat. Si le-a zis
lor batranul : sa nu va temeti de loc. Toate lucrurile faceti-le in patru parti
si luati trei; iar una s-o lasati. Si asa au facut. Iar el a luat vasul cu care
mergea la biserica.
PENTRU AVVA THEODOR CEL DE LA ENNAT
1) Zis-a avva Theodor cel de la Ennat : cand eram mai tanar petreceam in pustie.
Deci, m-am dus la pitarie sa fac doua framantaturi si am gasit acolo pe un frate
care voia sa faca paini si nu avea pe nimeni care sa-i dea mana de ajutor. Iar
eu am lasat pe ale mele si i-am dat lui mana de ajutor. Iar dupa ce am ispravit,
a venit alt frate si iarasi i-am dat lui mana de ajutor si a facut painile.
Si iarasi a venit al treilea si i-am facut asemenea. Si asa faceam cu fiecare
din cei ce veniti si am facut sase framantaturi. Iar pe urma am facut pe cele
doua ale mele, incetand cei ce veneau.
2 ) Se spunea pentru avva Theodor si avva Lukie cel de la Ennat, ca au facut
cincizeci de ani, batjocorindu-si gandurile lor si zicand : dupa iarna aceasta,
ne vom duce de aici. Si iarasi cand venea vara, ziceau : dupa vara aceasta,
ne vom duce de aici. Si asa au facut in toata vremea, pururea pomenitii parinti.
3 ) Zis-a avva Theodor ai Ennatului : de ne va socoti Dumnezeu lenevirile cele
intru rugaciuni si robirile cele intru citirea psaimilor, nu putem sa ne mantuim.
PENTRU AVVA THEODOR CEL DE LA SCHIT
Zis-a avva Theodor cel de la Schit : imi vine gand si ma tulbura si ma necajeste,
dar fapta nu poate sa faca, ci numai ma impiedica de la lucrarea faptei bune.
Iar barbatul cel treaz, scuturand gandul de la sine, se scoala la rugaciune.
PENTRU AVVA THEODOR CEL DIN ELEFTEROPOLE
1 ) A intrebat avva Avraam iviritui pe avva Theodor cel din Elefteropole, zicand
: cum este bine, parinte : slava sa-mi agonisesc, sau necinste ? Iar batranul
i-a raspuns : eu vreau sa-mi agonisesc slava iar nu necinste. Ca de voi face
lucru bun si ma voi slavi, pot sa-mi osandesc cugetul ca nu sunt vrednic de
slava aceasta. Iar necinstea din lucruri rele se face. Deci, cum pot sa-mi mangai
inima, dupa ce oamenii s-au smintit de mine ? Mai bine este dar sa facem binele
si sa fim slaviti. Iar avva Avraam a zis : bine ai zis parinte.
2 ) Zis-a avva Theodor : lipsa painii topeste trupul calugarului. Iar batranul
zicea : privegherea mai mult topeste trupul.
PENTRU AVVA THEONA
Zis-a avva Theona : fiindca se departeaza mintea de la privirea spre Dumnezeu,
pentru aceasta suntem robiti de patimile trupesti.
PENTRU THEOFIL ARHIEPISCOPUL ALEXANDRIEI
1 ) Fericitul Theofil arhiepiscopul a mers odata la muntele Nitriei si a venit
avva muntelui ( + ) la dansul. Si i-a zis lui arhiepiscopul : ce ai aflat mai
mult in calea aceasta, parinte ? I-a raspuns lui batranul : a ma prihani si
a ma defaima pe mine intotdeauna. I-a zis lui avva Theofil : alta cale nu este,
fara numai aceasta.
2 ) Au venit odata parintii la Alexandria, chemati fiind de
Theofil arhiepiscopul, ca sa faca rugaciune sa surpe capistile idolesti. Si
mancand ei cu dansul, li s-a pus carne de vitel si mancau nimic indoindu-se.
Si luand arhiepiscopui o bucatica, a dat-o batranului, care era mai aproape
de dansul, zicand : iata, aceasta bucatica e buna, mananca avvo ! Iar ei raspunzand
au zis : noi pana acum verdeturi mancam, iar daca este carne nu mai mancam.
Si n-au mai adaus nici unul dintr-insii sa mai guste din ea.
3 ) Acest avva Theofil arhiepiscopui s-a dus odata la Schit. Si adunandu-si
fratii, au zis lui avva Pamvo : zi vreun cuvant episcopului, ca sa se foloseasca.
Zis-a lor batranul : daca nu se foloseste de tacerea mea, nici de cuvantul meu
nu poate sa se foloseasca.
PENTRU THEOFIL ARHIEPISCOPUL ALEXANDRIEI
4 ) Acelasi avva Theofil zicea : ce fel de frica si cutremur si nevoie avem
sa vedem, cand sufletul se desparteste de trup ! Ca vine la noi oaste si putere
de la stapanirile cele potrivnice, stapanii intunericului, stapanitorii viclesugului
si incepatoriile si stapaniile, duhurile rautatii si ca intr-un chip de judecata
il tin pe suflet, aducand asupra-i toate pacatele lui cele intru stiinta si
cele intru nestiinta, de la tinerete pana la varsta in care a raposat. Deci,
stau parandu-l de toate cele facute de dansul. Ce fel, dar, de cutremur socotesti
ca are sufletul in ceasul acela, pana ce va iesi hotararea si i se va face slobozenia
lui ? Acesta este ceasul nevoii lui, pana ce va vedea ce sfarsit va lua el.
Si iarasi dumnezeiestile puteri stau in preajma fetei celor protivnici si ele
aducand cele bune ale lui. Ia seama dar, ca sufletul stand in mijioc, cu multa
frica si cutremur sta, pana ce judecata lui va lua hotarare de la Dreptul Judecator.
Si de va fi vrednic, aceia iau certare, iar el se rapeste de la dansii si de
aceea fara de grija este, sau mai bine sa zic, locuieste dupa cum este scris
: precum ai celor ce se veselesc tuturor le este locasul la Tine. ( + 1 ) Atunci
se implinesc cele scrise : au fugit durerea, intristarea si suspinarea. ( +
2 ) Atunci scapand, se duce la acea bucurie si slava negraita, in care se va
si aseza. Iar de se va afla ca a trait cu lenevire, aude glasul cel prea infricosat
: sa fie ridicat cel necredincios, ca sa nu vada slava Domnului.( + 3 ) Atunci
il apuca pe dansul zi de urgie, zi de necaz si de nevoie, zi de intuneric si
de bezna, danui-se la intunericul cel mai din afara si in focul cel vesnic osandindu-se,
in veci, fara de sfarsit se va munci. Atunci unde e fala lumii ? Unde slava
cea desarta ? Unde desfatarea ? Unde rasfatarea ? Unde nalucirea ? Unde odihna
? Unde lauda ? Unde banii ? Unde neamul cel mare ? Unde tatal ? Unde mama ?
Unde fratele ? Cine dintr-acestia va putea sa scoata pe cel ce se arde in foc
si este tinut de muncile cele amare ? Acestea fiindca asa vor sa se faca, ce
fel trebuie sa fim noi in petreceri bune si cu dreapta credinta ? Ce fel de
dragoste suntem datori sa ne agonisim ? Ce fel de viata ? Ce fel de petrecere
? Ce fel de drum ? Ce fel de luare aminte ? Ce fel de rugaciune ? Ce fel de
ingrijire ? Ca acestea zice, asteptand, sa ne silim a ne afla Lui nespurcati
si neintinati cu pace ( + 4 ), ca sa ne invrednicim a-L auzi pe Dansul, zicand
: veniti binecuvantatii Parintelui Meu, de mosteniti Imparatia cea gatita voua
de la intemeierea lumii ( + 5 ) in vecii vecilor, Amin.
2 ) Zis-a maica Theodora : siliti-va sa intrati prin usa cea stramta, ( + ) ca precum pomii, de nu vor lua ierni si ploi, nu pot a face roada, asa si noua veacul acesta iarna ne este ( ++ ) si imparatiei cerurilor nu vom putea sa ne facem partasi, fara numai prin multe necazuri si ispite !
3 ) A zis iarasi : bine este a ne linisti, caci barbatul intelept, liniste aduce. ( + ) Ca mare lucru este, cu adevarat, fecioarei si calugarului a se linisti, dar mai ales tinerilor. Dar vine vicleanul si ingreuneaza sufletul cu leneviri, cu imputinari de suflet, cu ganduri; apoi ingreuneaza si trupul cu boale, cu slabiciune, cu slabanogirea genunchilor si a tuturor madularelor si slabeste puterea sufletului si a trupului si fiecare poate sa zica : sunt slab si nu pot sa-mi fac canonul. Dar de ne vol trezi, toate acestea se risipesc. Ca era un calugar si cand venea sa-si faca pravila, il apuca raceala si fierbinteala ( adica friguri ) si capul tare i se supara. Si asa isi zicea lui-si : iata, sunt bolnav si voi muri, deci sa ma scol mai inainte pana ce nu mor si sa-mi fac pravila. Si dupa ce va inceta pravila, incetau si frigurile , s i iarasi, cu aceasta socoteala fratele se impotrivea si isi facea pravila si asa a biruit pe vicleanui.
4 ) Zicea iarasi aceasta maica Thedora, ca odata un barbat
evlavios se ocara de oarecine si aceasta zicea catre dansul : Puteam si eu sa-ti
zic asemenea, dar legea lui Dumnezeu imi inchide gura.
5 ) A zis iarasi aceasta maica : invatatorul este dator sa fie strain de iubirea
de stapanire, de iubirea de argint, de slava desarta, departe de mandrie, nebatjocorindu-se
de lingusire, neorbindu-se de daruri, de pantece nebiruindu-se, nestapanindu-se
de manie, ci indelung rabdator, bland cu toata puterea, smerit cugetator mai
ales, ingaduitor si suferitor, purtator de grija si iubitor de suflete.
6 ) Aceeasi maica zicea iarasi ca nici nevointa, nici privegherea, nici tot
felul de osteneala nu mantuieste, fara numai smerita cugetare cea adevarata.
Caci era un pustnic care gonea dracii si ii intreba : cu ce iesiti voi ? Cu
postul ? Si ei ziceau : noi nici nu mancam, nici nu bem. Dar cu privigherea
? Si ei raspundeau : noi nu dormim. Cu pustnicia ? Iar ei ziceau : noi prin
pustietati petrecem. Cu ce iesiti dar ? Si ei raspundeau : nimic nu ne biruieste
pe noi, fara numai smerita cugetare pentru ca ea este biruirea dracilor.
7 ) A zis iarasi maica Theodora, ca era un calugar care de multimea ispitelor,
zicea : ma duc de aici. Si dupa ce si-a pus sandale ( + ) in picioare, a vazut
pe alt om ca-si pune si el sandalele lui si a zis catre dansul omul : au nu
pentru tine iesi ? Iata eu merg mai inainte decat tine, ori unde vei merge.
Si acest om era dracul, care ii facea lui ispite.