Despre Biserică

Ce este Biserica si cine a întemeiat-o?

Biserica este asezamantul sfânt intemeiat de Domnul nostru Iisus Hristos, prin intruparea, moartea si invierea Sa, si apoi desavarsit prin pogorarea Duhului Sfânt si prin propovaduirea si jertfa Sfintilor Apostoli si a urmasilor lor - martiri, episcopi, preoti, diaconi si toti sfintii. Biserica este deci obstea tuturor crestinilor care cred în Hristos, care marturisesc aceeasi dreapta credinta în Tatal, Fiul si Duhul Sfânt si care asculta de slujitorii sfintiti randuiti de Sfintii Apostoli si de urmasii lor.

Cu ce scop a intemeiat Hristos Biserica Sa?

Iata cu ce scop a intemeiat Mântuitorul Hristos Sfânta Biserica:

Ce trebuie sa mai stim despre Sfânta Biserica?

Sfântul Apostol Pavel ne invata ca Hristos este Cap al Bisericii, iar Biserica intemeiata de El este trupul lui Hristos (Efeseni 1, 22-23). În alt loc Biserica este numita "mireasa lui Hristos" (II Corinteni 11, 2), "stalpul si temelia adevarului" (I Timotei 3, 15) sau "trupul tainic al Domnului". Sfintii Parinti, inspirati de Duhul Sfânt, ne invata ca mirele si mireasa, despre care se vorbeste în Cantarea Cantarilor, sunt Hristos si Biserica. Si precum capul are un singur trup si mirele o singura mireasa, asa si Hristos are un singur trup si o singura mireasa - Biserica - numita si "mama noastra cea de obste", care ne-a nascut pe toti prin baia Sfântului Botez si prin celelalte Sfinte Taine. De aceea si Sfântul Ciprian spune: "Cine nu are Biserica de mama, nu poate avea pe Dumnezeu de Tată". Deci, chiar daca oamenii stapaniti de mandrie si de neascultare, s-au dezbinat intre ei si s-au departat mai mult sau mai putin de adevarata Biserica intemeiata de Hristos si de Sfintii Apostoli, formand mai multe "biserici", confesiuni, culte si grupari crestine sectare, schismatice si anarhice, nu trebuie sa credem ca Biserica cea una s-a rupt în mai multe biserici. Biserica intemeiata de Hristos este dumnezeiasca, este una, căci unul este si Hristos intemeietorul ei, si este vesnica. "Este un trup si un Duh", o Evanghelie si o Biserica; "un Domn si o credinta, un Botez, un Dumnezeu si Tatal tuturor, care este peste toate si prin toate si intru toti " (Efeseni 4, 4-6)

Este mântuire în afara Bisericii?

Nu. Afara de Biserica intemeiata de Hristos nu este mântuire, pentru ca nu este episcop, nici preotie, nici Sfintele Taine prin care primim harul mântuirii. Adevarul, care este Hristos, Crucea, Sfânta Evanghelie, harul mântuirii si urmasii Sfintilor Apostoli, adica episcopii si preotii, se afla numai în Biserica. Aici este Duhul Sfânt, Botezul, Sfânta Impartasanie, Preotia, Sfânta Liturghie, bucuria vietii si mântuirea. Aici se afla sfintii toti impreuna cu Maica Domnului si insusi tronul nevazut al Prea Sfintei Treimi. Cei care au iesit din sanul Bisericii si s-au lepadat de Tainele ei, de păstorii ei randuiti de Apostoli, de Cruce, de sfinti, de Sfânta Liturghie si de toate darurile Duhului Sfânt ce izvorasc din Biserica, aceia s-au lepadat de harul mântuirii, căci au iesit din corabia Bisericii si din staului oilor lui Hristos, Mântuitorul si Pastorul nostru Cel bun. Ei se pot mântui numai daca se caiesc si revin în sanul Bisericii. Domnul nostru Iisus Hristos zice: "Pe aceasta piatra (a dreptei credinte) voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui" (Matei 16, 18). Portile iadului sunt sectele crestine de tot felul care lovesc în unitatea si temelia Bisericii, dar nu o vor putea birui, căci la carma ei este Insusi Hristos Mântuitorul lumii.

De ce credem în Biserica?

Pentru ca ea ne uneste cu Dumnezeu si pentru ca în ea se afla neincetat Hristos, Mântuitorul nostru si Sfântul Duh. De aceea Biserica nu greseste niciodata, fiind "stalpul si temelia adevarului" (I Tim 3, 15). Credem în Biserica lui Hristos, căci numai în ea ne putem boteza, pocai si impartasi cu Sfintele Taine. Numai în ea ne putem mântui. Nu este mântuire afara de Biserica, spune Sfântul Ciprian, pentru ca numai Biserica, numita trupul tainic al lui Hristos, pastreaza toate darurile mântuirii.

Care este Biserica cea adevarata?

Biserica cea adevarata este Biserica Ortodoxa, pentru ca ea singura are dreapta credinta în Dumnezeu. Insusi cuvantul "ortodoxie", în limba greaca, inseamna dreapta credinta. Ea singura pastreaza neschimbate, fara lipsuri si adaugiri, învatatura si randuielile Domnului nostru Iisus Hristos, asa cum le-au propovaduit Sfintii Apostoli si cum le-au explicat si fixat în Simbolul de Credinta Sfintii Parinti la Sinoadele ecumenice si locale din primele secole crestine, cand toata crestinatatea era una si nedespartita. De aceea numai în Biserica Ortodoxa se gasesc mijloacele sigure de mântuire.

Prin ce se dovedeste concret ca Biserica Ortodoxa este cea adevarata?
  • Numai Biserica Ortodoxa pastreaza învatatura de credinta adevarata, intreaga si neschimbata, primita de la Sfintii Apostoli, cuprinsa în Crez sau Simbolul de Credinta, asa cum l-au stabilit Sfintii Parinti în primele doua Sinoade ecumenice din anii 325 si 381 de la Niceea si Constantinopol, la care a luat parte si Biserica de Apus (Catolica). Mai tarziu, Biserica de Apus a modificat Crezul credintei (adăugând termenul "filioque") si s-a indepartat de la Traditia comuna a Sfintilor Parinti, atat în ce priveste viata sacramentala, cat si forma de conducere a Bisericii (Reforma protestanta si dogmele papale romano-catolice);
  • Slujbele în Biserica Ortodoxa sunt si ele recunoscute de toata lumea crestina ca fiind cele mai mistice si mai conforme cu Traditia Bisericii nedespartite din primul mileniu. Asceza si postul nu au fost schimbate în Ortodoxie, asa cum s-a intamplat în Bisericile catolice si protestante.

Ce marturisim în Simbolul de Credinta despre Biserica?

În articolul IX marturisim ca noi, crestinii, credem „Si într-una sfânta, soborniceascsa si apostoleasca Biserica”. O numim "una", pentru ca unul este Hristos Capul si Intemeietorul ei si nimeni nu poate sa puna alta temelie Bisericii Sale, nici oamenii, nici ingerii. O numim "sfânta", pentru ca Biserica este Trupul lui Hristos Care a iubit Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca, curatind-o prin baia apei prin cuvant ... ca sa fie sfânta si fara prihana (Efeseni 5, 23 - 27). Biserica lui Hristos este sfânta si pentru ca în ea se afla harul Duhului Sfânt, Sfânta Evanghelie, Crucea, icoanele, sfintele moaste, Sfântul si Marele Mir, prin care se pecetluieste cel botezat cu pecetea harului Duhului Sfânt, precum si Sfânta Impartasanie. Biserica lui Hristos este sfânta si pentru ca aici se savarseste zilnic Sfânta Liturghie, se hirotonesc preotii, se impartasesc credinciosii, se boteaza copiii si aici oamenii lauda neincetat pe Dumnezeu impreuna cu Sfintii Ingeri. În Biserica se afla toate harurile mântuirii oamenilor. Biserica este numita "soborniceasca", adica universala, chemata sa cuprinda toata lumea. Mântuitorul a poruncit Apostolilor: Mergand, invatati toate neamurile...(Matei 28, 19). Biserica este soborniceasca pentru ca are plinatatea Adevarului si a darurilor mântuitoare ale lui Hristos. Biserica se numeste si "apostolica", pentru ca a fost organizata si raspandita în lume de Sfintii Apostoli, a caror învatatura neschimbata numai ortodocsii o pastreaza pana astazi.

Care sunt membrii Bisericii lui Hristos?

Toti oamenii care sunt botezati în numele Prea Sfintei Treimi si pastreaza neschimbata credinta ortodoxa apostolica, atat drepti, cat si pacatosi, sunt membri ai Bisericii lui Hristos. "Caci nu este om fara de pacat, iar Hristos Si-a dat viata pentru toti, ca n-au trebuinta cei sanatosi de doctor, ci cei bolnavi" (Matei, 9, 12). Numai cei ce se leapada de Dumnezeu - ateii, ereticii, sectantii, schismaticii si sinucigasii care s-au rupt de Biserica - nu pot fi membri ai Bisericii lui Hristos si nu ne putem ruga niciodata pentru ei, atat cat sunt în viata, cat si dupa moarte. Numai daca se pocaiesc sunt iertati si mântuiti. Insa Biserica lui Hristos are doua feluri de membri: ceresti si pamantesti. Sfintii si ingerii sunt membri ai Bisericii biruitoare din cer, căci au biruit pe diavolul si se afla inaintea Prea Sfintei Treimi. Iar membrii Bisericii luptatoare de pe pamant sunt credinciosii dreptmaritori care se lupta cu ispitele, cu patimile si cu diavolii pentru a dovedi viata vesnica. Cele doua biserici formeaza una în Hristos, ca si membrii ei care impreuna preamaresc pe Dumnezeu. Crestinii lauda pe sfinti si pe ingeri, iar cei din cer se roaga pentru mântuirea celor ce se lupta pe pamant. Iata ce mare este taina Bisericii crestine! Prototipul sau modelul vesnic al Bisericii lui Hristos este unitatea de nepatruns a Prea Sfintei Treimi. Caci unde este Dumnezeu, acolo este Biserica, acolo este unitatea sfintilor, cu a ingerilor si a crestinilor. Acolo este harul Duhului Sfânt si vesnica fericire.

Cine conduce Biserica?

Biserica este condusa nevazut de Insusi intemeietorul ei, Domnul nostru Iisus Hristos, care este "Capul Bisericii", prin harul Duhului Sfânt care lucreaza în Biserica. În chip vazut, Biserica este condusa de ierarhia bisericeasca, formata din cele trei trepte - diaconi, preoti si episcopi -, care si-au pastrat succesiunea apostolica de la intemeierea Bisericii, fiind hirotoniti de Apostoli prin punerea mainilor pe capul lor. Ierarhia bisericeasca isi are originea în Insusi Marele Arhiereu Iisus Hristos, Care a sfintit pe Apostoli la Cincizecime, prin trimiterea Duhului Sfânt peste ei în chip de limbi de foc (Fapte 2, 1 - 4).

Ce trebuie sa mai stim despre ierarhia bisericeasca?

Diaconii, care formeaza prima treapta ierarhica în Biserica, sunt hirotoniti de episcopii alesi canonic în fiecare eparhie. Ei singuri nu pot sluji Sfânta Liturghie si nu pot savarsi nici o slujba bisericeasca fara preoti si episcopi. Ei ii ajuta numai la sfintele slujbe. Preotii, a doua treapta a ierarhie bisericesti, sunt hirotoniti de episcopi pentru o anumita biserica sau parohie. Preotii hirotoniti canonic pot savarsi orice sfinte slujbe în parohia randuita de episcopul locului, afara de hirotonie si de sfintiri de biserici. Ei pot spovedi si dezlega pacatele credinciosilor numai cu binecuvantarea episcopului, daca au fost hirotoniti si hirotesiti canonic duhovnici. Episcopii, cea mai inalta treapta a ierarhiei bisericesti, sunt hirotoniti de cate trei episcopi, dupa ce mai intai au fost alesi si cercetati canonic de toti episcopii care formeaza membrii Sfântului Sinod al fiecarei Biserici Ortodoxe locale. Episcopii au ranguri diferite: arhiepiscopi, mitropoliti si patriarhi în fiecare tara ortodoxa, dupa practica si dreptul canonic ortodox. În unele tari crestine se afla diaconi, preoti si chiar episcopi hirotoniti necanonic de episcopi caterisiti si schismatici. Ei nu pot savarsi în Bisericile Ortodoxe canonice nici un fel de slujbe, pentru ca nu li se recunoaste valabila hirotonia. La fel sunt opriti de cele sfinte, adica de savarsiera sfintelor slujbe, toti preotii caterisiti, carora li s-a luat harul pentru grave abateri de la disciplina Bisericii. Caterisirea se face de catre episcopul locului, cu aprobarea Sfântului Sinod. Ea poate fi temporara sau pe viata  si poate fi ridicata numai de episcopul respectiv si Sfântul Sinod. Orice slujbe si servicii religioase savarsite de slujitori necanonici, schismatici sau caterisiti nu sunt valide, adica nu au nici o valoare, ca si cum ar fi fost facute de oameni laici nehirotoniti.

Care este autoritatea suprema a Bisericii Ortodoxe?

Autoritatea suprema a fiecarei Biserici Ortodoxe nationale este Sfântul Sinod local respectiv, adica adunarea tuturor episcopilor ortodocsi din fiecare tara. Iar autoritatea suprema a intregii Biserici Ortodoxe este Sinodul ecumenic format din episcopii tuturor Bisericilor Ortodoxe. Sinodul ecumenic, adica universal, ca si cel local, adica national,  conduce Biserica lui Hristos sub calauzirea Duhului Sfânt. Hotararile Sfântului Sinod trebuie respectate de catre toti membrii Bisericii ortodoxe respective: cler si popor.

Ce trebuie sa stim despre episcop?

Episcopul hirotonit canonic reprezinta pe Hristos, iar preotii slujitori reprezinta pe Sfintii Apostoli. De aceea Sfintii Parinti ne invata sa ascultam de episcop ca de Insusi Iisus Hristos, iar de preoti sa ascultam ca de Apostoli. (Sf. Ignatie al Antiohiei, în special). Episcopul este autoritatea suprema în eparhia sa si nu poate fi Biserica, nici preotie, nici mântuire fara episcopi. Harul Duhului Sfânt primit de episcopi la hirotonie este dat prin succesiune direct de la Sfintii Apostoli si se transmite prin hirotonie la toti preotii prin punerea mainilor pe capul lor. Insa cei hirotoniti de episcopi caterisiti nu pot fi preoti, căci harul Duhului Sfânt nu vine peste ei, neavand succesiune apostolica sau comuniune deplina cu Biserica.

Care sunt atributiile principale ale episcopului?

Episcopul marturiseste si apara pana la jertfa dreapta credinta în eparhia sa, prin cuvant si fapta; conduce pe calea mântuirii turma incredintata lui, formata din preoti, calugari si credinciosi; hirotoneste preoti si diaconi care sunt vrednici sa slujeasca lui Hristos; sfinteste biserici noi sau biserici care au suferit reparatii mari; hiroteseste duhovnici si le da voie sa spovedeasca pe credinciosi; numeste preoti la parohii si ii transfera, dupa nevoie, de la o parohie la alta; distribuie Sfântul si Marele Mir la preoti, fara de care nu se poate face botezul ortodox; face vizite canonice duhovnicesti prin parohii si manastiri si da slujitorilor bisericesti sfaturi si indrumari pastorale; canoniseste pe preotii vinovati, iar pe cei ce au savarsit grave abateri canonice de la morala Bisericii ii suspenda temporar sau pe viata, oprindu-i de la savarsirea celor sfinte; aproba si binecuvinteaza zidirea de biserici noi; aproba tineri candidati pentru seminarii si facultati de teologie; face cercetare canonica a noilor candidati la preotie; aproba infiintarea de noi manastiri; judeca, personal sau prin delegatii sai, orice neintelegeri si abateri din eparhia sa; supravegheaza activitatea misionara a preotilor, pastreaza unitatea dreptei credinte în eparhie si numeste protopopi si preoti misionari în vederea combaterii prozelitismului sectar.

Ce alte indatoriri are episcopul, mai ales astazi?
  • Sa respecte canoanele Bisericii Ortodoxe si hotararile Sfântului Sinod, al carui membru este, în eparhia pe care o conduce;
  • Sa fie pentru toti fiii sai sufletesti din eparhie - clerici, monahi si credinciosi - un adevarat parinte, model viu de viata duhovniceasca exemplara, profund cunoscator al Teologiei Ortodoxe, un aparator devotat al dreptei credinte în fata ateismului si prozelitismului sectar;
  • Sa promoveze în scolile teologice eparhiale numai tineri cu viata duhovniceasca aleasa, proveniti din familii ortodoxe evlavioase;
  • Sa hirotoneasca preoti dintre cei mai buni candidati, fara impedimente canonice si cu viata morala impecabila;
  • Sa numeasca preoti la sate si orase dintre candidatii cei mai evlaviosi, cu familie exemplara, care locuiesc permanent în parohie, tinandu-se seama neaparat atat de recomandarea duhovnicului lor, cat si de opinia credinciosilor din enoria respectiva;
  • Sa faca vizite canonice în eparhie cat mai des posibil si sa consulte credinciosii daca sunt multumiti de preotii lor;
  • Sa faca slujbe arhieresti misionare în parohii, prin sate si orase, si sa intareasca pe credinciosi în dreapta credinta prin carti ortodoxe si prin predici de suflet;
  • Sa aiba consilieri buni si sa supravegheze prin ei cum isi administreaza fiecare preot enoriasii, biserica, averea ei, cimitirul si, mai ales, daca savarseste sfintele slujbe în tinuta duhovniceasca, cum se cuvine unui adevarat pastor de suflete;
  • Sa organizeze în fiecare parohie de sat si oras ore de catehizare obliagtorii în scoli si biserici, cu copiii mici, cu elevii de scoala, cu tinerii si studentii, cu credinciosii de toate varstele, cum se procedeaza si în alte tari;
  • Sa aiba fiecare eparhie o tipografie pentru icoane si carti bisericesti ortodoxe, care sa fie difuzate în toate parohiile eparhiale, pentru catehizarea credinciosilor si combaterea învataturii sectare;
  • Sa dispuna organizarea de biblioteci ortodoxe în fiecare parohie, ca sa stea la dispozitia credinciosilor respectivi;
  • Sa dispuna ca fiecare preot sa organizeze pelerinaje locale în tara, la sfintele moaste, la manastiri si duhovnici iscusiti, pentru formare duhovniceasca si intarirea unitatii credinciosilor nostri;
  • Sa dispuna organizarea de mici asezaminte de binefacere prin orase si sate, conduse de preoti cu vocatie, pentru ajutorarea copiilor orfani, a vaduvelor, a batranilor, a celor bolnavi si fara nici un ajutor, cum exista în toate tarile crestine;
  • Sa dispuna organizarea în parohii de comitete misionare bine formate cu credinciosi dintre cei mai buni, cunoscatori ai Sfintei Scripturi si ai învataturii ortodoxe, pentru a ajuta pe preot la combaterea oricarui fel de prozelitism sectar;
  • Sa dispuna organizarea de coruri bisericesti în fiecare parohie, slujbe speciale festive cu toti credinciosii, serbari ortodoxe cu enoriasii, vizite fratesti în parohiile vecine, mai ales la hramuri si la sfintiri de biserici, pentru intarirea unitatii credinciosilor nostri si a iubirii crestine;
  • În cazuri grave de abateri canonice si de disciplina, episcopul eparhiot sa ia imediat masuri de indreptare a preotului, pana la suspendarea temporara, transferare si chiar caterisire, stiut fiind ca un preot bun poate salva o parohie, iar cel nevrednic o poate distruge moral.